Picaturi de intelepciune - sclipiri de adevar transpuse in cuvinte   Da! Si ca mitul sa fie demontat chiar din start, trebuie spus ca exista o singura persoana tanara care scrie maxime la noi in tara. Daniela Bogdan a scris peste 2.000 de maxime. Exigenta cu ea insasi, considera ca n-ar fi de publicat decat un sfert dintre ele.   Cu toate ca n-a urmat Facultatea de Litere, ci a terminat Dreptul, Daniela scrie maxime din copilarie si este hotarata sa continue intreaga viata. In timp, acest obicei i-a devenit a doua natura. Sa scrie, rescrie, le slefuieste pana exprima in cuvinte alese ceea ce ea simte. N-a scris numai maxime, s-a preocupat indeaproape si de poezie sau de proza scurta, dar maximele o reprezinta cel  mai bine. Cu toate ca le scrie in primul rand pentru sine, pentru ca altfel nu poate, este la fel de important pentru ea ca ideea sa fie inteleasa si de ceilalti. Orice forma le-ar da, urmareste si frumusetea limbajului.  Ideea. Daca multe maxime le-a scris intuitiv, in ultimii ani sursa de inspiratie a fost propria sa experienta de viata. Acum retine si intoarce din condei doar ce i se pare foarte frumos. "Ca sa nu pierd ideea o scriu in forma in care imi vine. Dupa aceea, ma straduiesc sa o cizelez cat se poate de bine, ca sa indeplineasca trei criterii: sa fie o idee cat se poate de noua, sa fie accesibila, sa fie transpusa intr-un limbaj frumos", explica Daniela Bogdan.   Modestie. Daca n-as fi intalnit aceasta pesoana, de o modestie exemplara, as fi raspuns, ca toata lumea, negativ la intrebarea "Mai scrie cineva maxime in Romania?". In secolul vitezei, a te ocupa cu scrierea maximelor pare cel putin straniu. Cine mai are timp de asa ceva? In plus, perlele de intelepciune sunt apanajul marilor ganditori din vremuri demult apuse. Inseamna ca esti prafuit de timp, garbovit de ani, trecut prin viata si poate inrait de ea. La fel ca Toma Necredinciosul, n-am crezut pana n-am vazut maximele pe care le-a creat Daniela Bogdan, un om tanar si talentat.   Prima maxima. La scoala, ca fiecare copil, a scris pe diferite teme. "Intr-una din zile mi-a venit o idee care suna asa: Daca vrei ca oamenii sa-ti pastreze o amintire nestearsa trebuie sa lasi un lucru deosebit." N-a lasat acea idee sa zboare asa cum a venit, a asternut-o pe hartie si i-a prezentat-o profesoarei de romana. I s-a replicat ca e maxima si i s-a cerut sursa. "Asa am inceput. Totul a venit din  mine, de mica imi puneam probleme existentiale", povesteste firesc Daniela Bogdan. Debutul literar si l-a facut in 1991, cu doua poezii, in publicatia Zona. Avea 15 ani, era la un liceu cu profil uman. Nu era la prima sa "isprava", pana in clasa a VIII-a la Gazeta de perete a postat regulat. In 1993 a infiintat Chihlimbar, revista Liceului "Grigore Moisil" din Tulcea, unde au aparut maximele ei. "Revista era supervizata de o scriitoare cunoscuta a judetului, Nicoleta Voinescu. Ea mi-a spus ca sunt bune si a facut selectia acelor maxime care au si fost publicate. Am continuat sa scriu si in facultate, au fost aproximativ o mie, am si acum carnetelul", spune cu nostaligie Daniela.   DefiniTie. Maxima este un proverb. Este o farama de intelepciune, o sclipire de adevar, pe care oamenii au transpus-o in cuvinte inca de la inceputul lumii. "Problema e ca adevarurile omului sunt cam aceleasi. Ce poate sa fie nou? In vremurile noastre apar foarte putine lucruri noi sub soare, dar poti sa scrii ce ai trait tu.  Tu poti sa scrii lucruri noi, ca forma si continut, dar acelea sunt foarte putine. De cele mai multe ori maxima se refera la o valoare, cum ar fi prietenia. Tu nu o vezi cum au vazut-o ceilalti, o vezi altfel. Dar n-ai descoperit tu valoarea. Deci, daca tu o vezi altfel si reusesti ca intr-un stil original sa o transpui in cuvinte, atunci ai mai scos la iveala o forma de intelepciune. In concluzie, este un adevar trait de tine sau vazut la altii, dar e zis intr-o forma originala. N-o sa spui «Prietenul la nevoie se cunoaste», o stie lumea-ntreaga. Pentru mine asta se poate spune asa: Prietenul este acel om care ramane langa tine dupa ce toti ceilalti au plecat", exemplifica Daniela Bogdan.   Filozofia. "La nivelul fiecarui popor au aparut proverbele, care sunt extraordinare, dar ele sunt o creatie colectiva slefuita si confirmata, ca valoare, in timp. Pe de alta parte, au existat minti stralucite care au scris maxime, care sunt o creatie intelectuala. La noi, cele mai valorase maxime, dupa Eminescu si Iorga, ne-a daruit Tutea", tine sa ea sa precizeze. Daniela nu neaga credinta in Dumnezeu, dimpotriva, credinta reprezinta o sursa de inspiratie. Are mai multe maxime care se refera la divinitate si la relatia omului cu divinitatea. "Pilda talantului" este un reper esential in conduita ei artistica.   Stilul. In ceea ce priveste stilul, Daniela Bogdan precizeaza: "Nu exista o delimitare stricta in aceasta privinta, nu prea se tine cont de stil. Conditia esentiala a unei maxime este ca adevarul pe care tu il scrii sa fie inteles de cititor. De aceea maximele trebuie sa fie accesibile oricui". Daca la inceput se poate spune ca a scris aforisme sau cugetari si maxime in forma clasica, pe parcurs inclusiv stilul ei s-a modificat. A fost o evolutie fireasca, intr-un stil care o defineste ca om. Sunt elemente imprumutate din cotidian, traite si trecute prin filtrul personal. Stilul in care nu s-au mai scris niciodata la noi maxime este haiku, pe care ea il apreciaza in acest mod deoarece il considera asemanator cu haiku-ul din poezie. Practic, cuvantul sau sintagma intiala descifreaza maxima. De exemplu: "Linistea: criteriul".   Valoare. Cat de valoroase sunt anumite creatii literare doar timpul poate decide, dar parerea unui expert in domeniu este mereu binevenita. O autoritate avizata in privinta maximelor si a proverbelor in Romania este Ion Coja, conferentiar doctor la Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti. Dupa ce a citit cu maxim interes creatia Danielei Bogdan, rezultatul a fost acceptarea ofertei de a scrie prefata volumului acesteia. In cadrul interviului l-am intrebat ce anume l-a facut sa isi dea acordul. Raspunsul a fost in parte surprinzator, dar cu atat mai onorant pentru autoare. "Pentru ca banuiam ca nu va gasi usor un editor. In general, eu ii descurajez pe tinerii care asteapta o vorba de sustinere. Daca se iau dupa mine si se lasa de literatura inseamna ca imi faceam un pacat cu ei daca i-as fi incurajat. Iar daca au in ei flacara talentului autentic, putin va conta parerea mea! Ma bucur ca dra Daniela Bogdan a perseverat. Inseamna ca are ceva de spus! Este un act de curaj sa fii tanar si sa dai sfaturi (pe care le crezi) pline de intelepciune, grele de experienta vietii sublimata in cuvinte atat de putine... Mai este si femeie autoarea! Maxime rostite de femei sunt putine, sunt putin consemnate, mai exact spus! Iata doar cateva din motivele pentru care demersul literar si filozofic al Danielei Bogdan e sigur ca va trezi mult interes."   Unicat. Domnul profesor ne-a marturisit ca nu mai exista alti tineri, in tara, cu exceptia Danielei Bogdan, care sa fie preocupati de contopirea de sens si frumusete, de slefuirea cuvintelor, pana capata greutatea vorbelor de duh. "Tineretea este varsta la care refuzi sistematic sa primesti sfaturi. «Iti dau un sfat: sa nu asculti de sfaturile nimanui!» Este singurul sfat pe care tinerii il accepta, amuzati." Pentru a scrie maxime de valoare, specialistul subliniaza necesitatea existentei a cel putin doua calitati: "Capacitatea de a te detasa de valtoarea vietii si simtul umorului, al paradoxului. Un sfat care nu te scoate din monotonia gandirii comune nu are nici o sansa sa fie bagat in seama sau chiar sa fie retinut".   Haiku. Fireste, inovatia stilistica e un atu in plus pentru un autor. Maximele in stil haiku reprezinta, cu siguranta, o singularitate novatoare in peisajul literar autohton. "Este adevarat ca Daniela Bogdan imbina cu gratie si inspiratie cele doua genuri, altminteri destul de inrudite la prima vedere. Maximele sale sunt in adevar marcate de un anumit lirism, pe care eu il vad mai degraba provenind din feminitate. Daniela nu-si disimuleaza feminitatea, asa cum fac multe poetese. Nici nu se exhiba ca atare, cu violenta si ostentatie, cum fac alte poetese. Ci este doar sincera si naturala. De aceea unele maxime sunt, de fapt, notatii sau observatii care consemneaza unicitatea unei clipe irepetabile. Adica sunt mai mult poezie. Le putem numi si haiku-uri", a subliniat specialistul.    Garantia. Profesorul Ion Coja da asigurari ca aceste cuvinte intelepte "au valoare maxima de vreme ce sunt maxime!... Mereu alta, in functie de cititor. Fiecare ii va da alta nota! Eu va garantez ca fiecare lectura, fiecare recitire va pune alta nota pe textele drei Daniela". Asa cum ii placea lui Nichita Stanescu sa spuna, Facultatea de Litere este facultate de recitire! "Noi, filologii, recitim carti! Abia astept s-o recitesc pe Daniela Bogdan. N-am mai vazut-o de ani buni." Sa speram ca atunci cand maestrul si tanara scriitoare se vor reintalni manuscrisul va fi deja in tipografie.   Optimism. Pana acum, vorba domnului profesor, un editor dispus sa scoata acest volum de maxime nu a fost usor de gasit. Din pacate, propunerile de finantare s-au dovedit a fi doar vorbe-n vant. Cu toate acestea, autoarea este increzatoare. Ea este convinsa ca mai exista iubitori de cultura care sa aprecieze frumusetea unei maxime. Daniela Bogdan detine flacara talentului autentic, dar oare mai sunt cititori care sa se "incalzeasca" si sa imparta si altora din aceasta bucurie aparte?   Nici macar frumusetea interioara nu are termen de garantie! Adevarul nu este ceea ce descoperi, ci ceea ce recunosti. Intelepciunea este un lucru rar. n Feriti-va de capcana propriei voastre elegante! Vine o vreme, a ta si numai a ta, cand concesiile pe care le-ai facut altora nu ti le mai poti ierta tie! Slabiciunile nu ocolesc pe nimeni. Vitutile - da! Credinta in Dumnezeu s-a invechit. Acum se poarta boala psihica. A judeca pe cineva inseamna a nu-l intelege. Intelepciunea fara suferinta nu exista! Suferinta fara intelepciune, da. Este pacat ca, uneori, ne irosim frumusetea cu oameni care nici macar nu au notiunea ei... M-am saturat sa simt viata pe pielea mea si sa o vad cu ochii altora! Eu? Un pachet de oase care iubeste. In dragoste nu exista tentativa. Cel care are sufletul rupt sa-si pastreze macar mintea intreaga! Pacatele noastre ni se par mai mari la altii! Cine dispretuieste certarea alunga, de fapt, iubirea. Nobletea este lucrul cel mai firesc din lume! Si cel mai greu de gasit... Este un curaj sa-i cunoastem pe altii, este o tragedie sa ne acceptam pe noi! Frumusetea fizica nu este meritul tau, frumusetea interioara - da. Ti se pare ca ai iesit pe aceasta poarta cand, de fapt, intri. Deasupra scrie: dezamagire. Sa fie reciprocitatea afectiva un lucru firesc sau doar o simpla iluzie? Cand omul rupe relatiile cu Dumnezeu, atunci apare depresia. Compromisul este o cheie. Dar nu stii pentru ce poarta. Eruditia nu este si o dovada de caracter!