Un peisaj lugubru al unui sat-fantoma. Asta este acum satul Geamana, din judetul Alba. Copaci ce candva au rodit, o biserica ce ascunde o pictura veche de 200 de ani, un cimitir al satului, sute de gospodarii a€¦ totul este acoperit de un l
Un peisaj lugubru al unui sat-fantoma. Asta este acum satul Geamana, din judetul Alba. Copaci ce candva au rodit, o biserica ce ascunde o pictura veche de 200 de ani, un cimitir al satului, sute de gospodarii a€¦ totul este acoperit de un lac de steril adanc de 200 de metri, ce continua sa creasca.

Dar cum s-a ajuns aici? Cum s-a intamplat ca un sat infloritor sa devina acum ruina?

Rosia Poieni este situata in muntii Apuseni, la extremitatea sudica a muntilor Metaliferi, la aproximativ 7 km sud de raul Aries.

Aici se afla cel mai mare zacamant de cupru din Romania si al doilea ca marime din Europa, detinand peste 1 miliard de tone de minereu cu 0,36% Cupru si 1,8% Sulf (reprezinta 64,5% din rezerva de cupru a tarii).


In anul 1978 este dat un decret de catre presedintele comunist Nicolae Ceausescu pentru expropierea locatarilor zonei. Peste 300 de familii au primit bani si materiale pentru a se muta in alte zone. Este primul pas facut spre inceperea proiectului de executie ce cuprinde exploatarea la zi a minereului cuprifer de la Rosia Poieni, in uzina de preparare amplasata in incinta Dealul Piciorului.


Proiectul initial prevedea o capacitate de productie de 9 milioane tone/an minereu extras si prelucrat si o productie de 16.700 tone de cupru in concentrate, in etapa a doua dorindu-se o extindere la capacitatea de 15 milioane tone/an minereu extras si prelucrat. In ciuda acestor lucruri, capacitatea maxima atinsa a fost de 3,8 milioane tone minereu extras si prelucrat in anul 1988, in restul perioadei productia realizata fiind de aproximativ 2 milioane tone minereu extras si prelucrat pe an. Aceasta s-a datorat seriei de probleme cauzate in procesul tehnologic de cariera, la instalatiile de transport si uzina de preparare, de utilajele tehnologice indigene - livrate de furnizori ca loturi prototip, neexperimentate in prealabil si neomologate, cu care a fost inzestrat obiectivul, importurile acestora fiind permise de C.S.I.


Conform proiectului, sterilul era transportat prin conducte de otel, decantat si depozitat in iazul Valea Sesei, cu evacuarea apelor limpezi, sau in iazul de avarie Valea Stefanei II.


Sterilul este partea nefolositoare dintr-un zacamant sau dintr-un produs minier, indepartat la finalul procesului de prelucrare. Teoretic, aceste deseuri trebuie depozitate in gropi special amenajate, insa in Romania sunt aruncate direct in natura. In anul 1986 a inceput sa se dea drumul la steril. Acesta a tot curs, acoperind totul in jur pana acum doi ani. In 2005 exploatarea a fost oprita, fiind ineficienta. Acum este privatizata, urmand ca procesul sa fie repornit si continuat.


Lacul de steril ce acopera valea a inghitit aproape toate cele 1.000 (o mie) de gospodarii ce erau candva in satul Geamana. Acum mai exista aproape 20 de gospodarii, una din ele apartinand familiei Holhorea. Privelistea de la casa lor este ingrozitoare: livada, curtea, copacii, casele vecinilor, toate se afla sub namolul toxic. Sterilul este langa gardul ograzii, urmand sa inghita si locuinta lor.


Ioan Holhorea, capul familiei, este paralizat de la brau in jos pentru restul vietii din cauza unui accident petrecut cu 5 ani in urma. Impreuna cu Maria, sotia sa, au 3 copii: doi baieti si o fetita. Venitul familiei este alcatuit din pensia bunicii, pensia de handicap a tatalui si din banii castigati de baiatul cel mare, muncind cu ziua pe unde poate. Fantanile sunt otravite, apa potabila fiind adusa de la mai bine de un kilometru. Scoala este la 5 km distanta de casa. Familia Holhorea traieste o drama de neinchipuit.


Este foarte posibil ca in curand satul sa fie inghitit in intregime de sterilul ce se devarsa continuu, devenind doar o amintire a ceea ce a fost candva satul Geamana.


Ce vrem noi: Stiind faptul ca la noi in tara lupta cu autoritatile de multe ori poate fi comparata cu lupta impotriva morilor de vant, dorim sa facem noi ceva! Noi si dumneavoatra toti cei care cititi aceasta pagina.


Ca prim pas dorim sa strangem fonduri pentru a-i ajuta pe acesti oameni de sarbatori. Sa aiba si ei, ca si noi, tot ce trebuie sa aibe un roman in aceasta perioada a anului.


In al doilea pas ne vom adresa nenumaratelor firme de constructii din tara, sa ne ajute cu materiale, pentru ca aceste familii sa-si poata construi alte case in satul Lupsa pe un teren cumparat acolo tot din fondurile pe care noi speram sa le strangem sau daca avem noroc, oferit de primaria din localitate.


Pentru toate acestea avem deschis contul urmator:
Banca B.R.D. Suc. Ploiesti, cont nr. RO17 BRDE 300S V226 7714 3000
se va mentiona pe ordinul de plata - Ajutor Umanitar
Clubul de Turism si Arte ESCAMONDE Ploiesti
CUI 18405600
Str. Caraiman, nr 8, Ploiesti, Prahova.


Pentru alte informatii nu ezitati sa ne contactati la tel 0741/533.132, sau la adresa contact@escamonde.ro


NOTA: Pentru fiecare dintre noi o suma mica, de exemplu 10 lei, nu este mare lucru. Daca reusim sa strangem de la sute, poate mii de romani aceasta mica suma, imaginati-va cat de mult ii vom ajuta pe acesti oameni care doar au avut ghinionul sa se nasca in acea zona.   Clubul de Turism si Arte ESCAMONDE Ploiesti


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.