Cea mai delicioasa reteta de senzational, consumata in zeci de milioane de portii, vine din bucataria demna de incredere a marilor institute de cercetare. Publicul vesnic infometat de povesti horror cu bacterii ucigase si sfirsitul lumii, de cresterea lungimii vietii sexuale sau de ecuatiile complexe dupa care ciinele isi calculeaza traiectoria spre bat devoreaza paginile de stiinta ale marilor si micilor ziare.

Ca sa creeze vilva in jurul lor, unii cercetatori
exagereaza impactul rezultatelor stiintifice sau
cosmetizeaza excesiv datele Pe vremea cind descoperirile si paginile tiparite veneau in doze care azi n-ar ajunge nici de-o mostra, oamenii simteau ca se destupa la minte doar spre sfirsit de an, cind le cadea in mina cite un almanah care le arata si cum creste bobul de griu, si ce-i cu mareele, si cu ce pomada se tine obrazul alb si subtire. Azi le cad ochii pe zeci de cercetari pe saptamina, care ar trebui sa-i faca doldora de stiinta. De fapt ii fac doldora de „afli-inta", crede psihologul Alfred Dumitrescu: „Nu poate fi vorba despre stiinta, mai mult afli despre cite ceva, deci e vorba de «afli-inta». Dintotdeauna oamenilor le-a placut sa citeasca despre ce se intimpla cu lumea in care traiesc. Asta iti aduce sentimentul ca nu esti atit de nating, ca stii lucruri despre viata". Stiinta care face ziarele sa se vinda trebuie sa fie musai mulata pe sex, sanatate, inteligenta si multa, multa psihologie, care transforma milioane de cititori in auto-profileri si in atotcunoscatori ai ogradei psihice a vecinului. Cercetatorul roman de la Harvard Mihnea Bostina a mai descoperit citeva teme de studiu care dau dependenta cititorilor: „Pentru ca oamenii nu vor sa-si schimbe stilul de viata, e oricind o veste buna ca ciocolata e bogata in antioxidanti sau ca vinul rosu face bine la inima. Publicul mai iubeste orice tip de poveste despre maladii misterioase, medicamente care ucid in loc sa vindece, asteroizi care vor lovi Pamintul sau despre cum vom muri inecati dupa topirea calotei glaciare. Si, pentru ca sintem totusi oameni responsabili, ne bucura sa stim care e cu adevarat virsta universului sau de ce au murit dinozaurii". Ne mai incinta, crede cercetatorul, ca micile noastre defecte sau marile noastre calitati au o explicatie cu aroma „evolutionista": barbatii sint natural predispusi spre poligamie, parul blond e rezultatul selectiei naturale, ciocolata actioneaza la nivelul creierului dupa mecanica orgasmului sau marimea vocabularului indica succesul sexual.

La preschimbarea stiintei pure in stiinta tabloida, presa si savantii lucreaza mina in mina. Dupa Mihnea Bostina, jurnalistii dilueaza informatia, exagereaza voit unele detalii, intensifica posibilele efecte sau dau la o parte ce nu inteleg pentru a obtine o solutie concentrata de senzational: „Se extrapoleaza, in mod gresit, rezultatele de la animal la om, nu se subliniaza ca un anumit rezultat obtinut in laborator are nevoie de 10-20 de ani pina cind ar putea deveni tratament sau nu se ofera un background minim pentru intelegerea stirii".

Nici cercetatorii nu sint ingeri. Unora dintre ei nu le ajung nici pe o masea cele 15 minute de glorie care vin dupa ani de munca in laborator si cauta sa obtina aproape prin orice mijloace o stralucire mai intensa si de o mai lunga durata. „Din interes sau din disperare, unii cauta sa creeze vilva in jurul lor. (...) Pot exagera impactul rezultatului sau cosmetiza excesiv, daca nu chiar imoral, datele", spune Bostina. Psihologul Alfred Dumitrescu crede ca uneori oamenii de stiinta cad interesat in pacatul de a prezenta rezultate partinitoare. „Sa zicem ca o companie farmaceutica vrea sa scoata pe piata un medicament. Inainte de asta, apar pe piata studii care spun ca s-a descoperit ce buna e substanta activa din acel medicament. E logic, mai intii creezi cererea si apoi vii cu oferta." Cercetatorul Mihnea Bostina vede o mare problema in misterul in care sint adesea invaluiti finantatorii unor studii care demonstreaza cit de bune, de ecologice, de sanatoase si de economice sint anumite produse. „De exemplu, cercetari care demonstreaza efectul calmant al fumatului, avantajele produselor de tip fast food, securitatea sporita a masinilor spatioase, efectele incredibile ale unor medicamente. Ideal ar fi sa se stie cine finanteaza studiul respectiv, ceea ce se intimpla foarte rar."

Intr-o lume a stiintei dependenta de sponsori, cind un cercetator are atentia presei indreptata asupra lui, poate scapa de grija proiectelor de miine. Fizicianul Marian Alexe, de la Institutul „Max Planck" din Germania, arata in ce fel: „Cind este expus comunitatii largi, este un moment foarte potrivit ca omul sa se duca la finantator, sa ii arate ca are deja o cercetare de succes si sa-i ceara bani pentru un alt proiect. (...) Finantarea se face pe proiecte si trebuie sa gasesti mereu o tema noua, pentru ca, daca te duci cu una veche, sponsorul iti spune: «Dar nu ti-am mai dat bani sa studiezi asta si acum trei ani?!»".

Dupa ce secole de-a rindul stiinta a fost o imparateasa care abia de se lasa inteleasa de citiva alesi, astazi savantii fac eforturi sa o traduca in limba celor multi: institutele de cercetare dau comunicate simple de presa despre studii elaborate, prestigioasa revista de stiinta „Nature" face, la inceputul fiecarui articol, rezumate de popularizare, iar multi oameni de stiinta nu sufla o vorba cind presa scrie senzationalist despre studiile lor serioase. Psihologul si cercetatorul Daniel David, seful catedrei de psihologie clinica si psihoterapie de la Universitatea „Babes-Bolyai" din Cluj, a ales sa nu puna la zid senzationalul si a cistigat lupta pentru o idee: „Am acceptat tabloidizarea unor studii serioase publicate de mine in strainatate pentru a produce o schimbare in mentalitatea psihologilor din Romania. Am reusit sa arat si in Romania ca psihologia serioasa de astazi vede omul ca pe un sistem emotional de prelucrare a informatiei. Dar pentru asta a trebuit sa accept analogii cu Captain Hunt din «Andromeda» sau Spock din «Star Trek»".

Ridicole sau bine cladite stiintific, studiile cu iz senzationalist de prin ziare nu dauneaza consumatorului de presa atita vreme cit nu-si propun din start sa-l manipuleze, are incredere Alfred Dumitrescu. „Ne fac sa credem ca stim multe, sa simtim ca detinem controlul, ne dau confort psihic. Nici cele stupide, care nu au decit componenta de divertisment, nu fac rau. Ce rau poate sa ne faca sa ne distram?"

Cercetatorii au fost neobositi in ultimii ani si au dat umanitatii descoperiri pe alese: unele serioase, altele grave, altele ilare. Presa le-a preluat si, in multe cazuri, le-a tabloidizat. Fie ca e vorba de „New York Times", de „Libertatea" sau de reviste stiintifice, va prezentam o selectie a citorva articole pe gustul fanilor de stiinta tabloida.

* Zece minute de uitat la sinii femeilor sint la fel de sanatoase ca o jumatate de ora de gimnastica si lungesc viata unui barbat cu cinci ani, aparea scris acum doua luni in „New England Journal of Medicine". Oamenii de stiinta germani au ajuns la aceasta concluzie dupa un studiu de cinci ani in care au observat ca barbatii cu ochii adinciti in decolteuri au presiunea singelui si pulsul mai scazute si mai putine afectiuni cardiace decit ceilalti.

* Cu ani in urma, CBC News dadea de stire ca penisul ia forma unui bumerang in timpul actului sexual performat in stilul misionarului. Studiul a fost facut de niste cercetatori olandezi, publicat in „British Medical Journal" si a durat sapte ani. Ca sa ajunga la acest rezultat, oamenii de stiinta au introdus, pe rind, opt cupluri cobai intr-un aparat de rezonanta magnetica nucleara, care a trebuit largit pentru a incapea in el doua persoane. Anterior acestui experiment se credea ca penisul ramine drept in timpul pozitiei misionarului sau are forma de „S".

* Savantii germani au aflat ca cel putin trei saruturi pe zi ne lungesc viata cu cinci ani. In timpul unui sarut sint solicitati 34 de muschi ai fetei, e incetinita secretia de hormoni ai stresului si e stimulata cea a anticorpilor.

* Folosind tehnicile geneticii comportamentale, cercetatorii de la Universitatea din Virginia au stabilit ca sint slabe sanse ca tinerii care fac sex benevol in adolescenta lor timpurie sa ajunga delincventi, asa cum sustinea un alt studiu, arata in urma cu citeva zile „Washington Post".

* „Der Spiegel" citeaza o echipa de cercetatori britanici care spune ca barbatii nu au penisul atit de mic pe cit se tem ca-l au. Desi 55% din populatia masculina a lumii traieste cu spaima micimii proprii, cercetatorii au aratat ca doar foarte putini au ceea ce se cheama „micropenis", adica un penis nu mai mare de sapte centimetri.

* Stereotipul „blondei proaste" poate afecta abilitatile mentale ale oamenilor. Un studiu publicat in „Journal of Experimental Social Psychology" a aratat ca barbati considerati inteligenti au avut rezultate sub medie la teste generale de cunostinta dupa ce au vazut fotografii cu femei blonde. „Blondele ii pot face pe oameni sa actioneze intr-un mod mai putin inteligent pentru ca oamenii cred, chiar daca unii nu vor sa recunoasca, ca se afla in prezenta cuiva care nu este prea destept", explica Thierry Meyer, unul dintre autorii studiului, de la Universitatea Paris X-Nanterre.

* Teoriile misoginilor despre inteligenta femeilor au fost validate stiintific, anul trecut, cind „The Daily Mail" a publicat rezultatele unui studiu care sustinea ca barbatii sint mai inteligenti decit femeile. Dupa cercetatorul de origine britanica John Philippe Rushton, IQ-ul femeilor ar fi cu patru puncte mai scazut decit cel al barbatilor. Rushton a ajuns la aceasta concluzie dupa ce a testat 100.000 de studenti si studente, de 17 sau 18 ani.

* Laureatul Premiului Nobel James Watson a generat anul acesta o controversa uriasa dupa ce a afirmat ca IQ-ul negrilor este mai mic decit cel al albilor. Savantul a sfirsit prin a cere scuze, dupa ce afirmase initial in „Sunday Times" ca politicile sociale din Africa ar trebui sa tina seama de coeficientul mai redus de inteligenta al negrilor.

* Femeile lipsesc mai des de la serviciu, spun cercetatorii de la Universitatea „Saint Joseph" din Philadelphia, care, dupa ce au examinat 3.000 de articole aparute pe tema absenteismului in „New York Times", intre anii 1851 si 2004, au ajuns la concluzia ca, in cazul femeilor, acest fenomen este mai accentuat intrucit este un lucru mai acceptat social. Cu toate acestea, cercetatorii din Berlin, din Texas si din Bruxelles au demonstrat ca barbatii lucreaza la fel de mult ca femeile.

* Barbatii nu se pot bucura pe deplin de o marire de salariu sau de un premiu in bani decit atunci cind prietenii, partenerii de viata si colegii primesc mai putin decit ei, au demonstrat recent cercetatorii de la Universitatea din Bonn, Germania, informeaza „The Daily Telegraph".

* Parintii aratosi au cu aproape 40% mai multe sanse sa dea nastere unei fete decit cuplurile formate din oameni mai putin atragatori. Concluzia, publicata anul trecut in „Washington Post", ii apartine psihologului evolutionist Satoshi Kanazawa si se bazeaza pe interviurile cu aproape 3.000 de cupluri tinere, in care intervievatorul a notat de la unu la cinci atractivitatea respondentilor.

* Jessica Alba are un mers perfect, dupa cum arata un studiu aparut in „The Telegraph" si catalogat de „The Guardian" drept un exemplu de stiinta stupida. „Actrita are cel mai sexy mers unduitor, potrivit unor matematicieni de la Cambridge", scriau cei de la „The Telegraph".

* O noua tehnologie care a agitat presa internationala la sfirsit de noiembrie a fost cea care determina celulele pielii sa se comporte ca veritabile celule stem embrionare, ceea ce ar pune capat experimentelor cu embrioni umani.

* Pe cind savantii erau mai stingaci in ale clonarii, ziarul „Libertatea" scria ca cercetatorii brazilieni au vrut sa cloneze o vaca, dar, impotriva tuturor asteptarilor, le-a iesit un bou. Se pare ca, in laboratorul in care s-a facut clonarea, celule luate din urechea vacii care trebuia clonata au fost contaminate cu cele ale unui embrion de taur.

* Si publicatiile stiintifice serioase, si tabloidele au vuit anul trecut, cind o echipa de cercetatori a reusit sa faca o musca de casa mai trendy decit au fost vreodata suratele ei si a reusit sa-i monteze, pe capul de doar doi milimetri, o pereche de ochelari. Ochelarii au fost realizati cu ajutorul unei tehnologii laser de ultima ora.

* „Jocul de-a soarecele si pisica nu va mai parea niciodata la fel. Oamenii de stiinta au creat un soarece mutant care si-a pierdut frica instinctiva de feline", scria „The Independent" la inceputul lunii, prezentind roadele muncii Universitatii din Tokyo.

* Un matematician a ajuns la concluzia ca, in momentul in care alerga dupa o minge, Elvis, ciinele sau, rezolva instant o ecuatie care ii permitea sa aleaga traseul cel mai scurt de la punctul in care se afla la o minge, arata Science News Online. Alti cercetatori si-au pus la rindul lor probleme legate de calculele exacte pe care le face ciinele.

* Maimutele capucin fac zarva atunci cind colegele lor de detentie de la Zoo au parte de tratamente mai bune. „Invidia si-a aratat coada", scriau jurnalistii de la publicatia LiveScience la mijlocul lunii, intr-un studiu al Georgia State University, in care primatele cu pricina au „intrat in convulsii" atunci cind s-au ales cu felii de castraveti, pe care

le-au trintit de pamint, iar semenele lor au fost cinstite cu „struguri gustosi".

* Primavara aceasta, „New York Times" a publicat un articol despre cum poti afla ce simte ciinele tau dupa directia in care misca din coada. Studiul, realizat pe 30 de perechi ciine-om, a dezvaluit ca o coada miscata pe partea dreapta arata emotiile pozitive pe care le traieste patrupedul.

„Gore e un magician" In disputa pe tema cauzelor incalzirii globale, lupta se poarta mai curind cu armele politicii decit cu armele stiintei. Cei care nu cred ca omul este responsabil de schimbarile climatice ii acuza pe sustinatorii teoriilor lui Gore (foto) ca nu vor altceva decit fonduri consistente pentru a cerceta o amenintare inexistenta in realitate. Tabara increzatoare in fostul presedinte american ii considera pe sceptici vinduti marilor companii petroliere. Presa mare din SUA il vede pe cel mai nou innobelat intru pace ca pe salvatorul planetei, iar publicatii precum „Newsweek" ii taxeaza dur pe cei care spun ca nu oamenii sint de vina pentru schimbarile climatice. Fizicianul Marian Alexe crede ca ambele tabere au partial dreptate si ca ambele tabere sint dominate de interese. Psihologul Alfred Dumitrescu il vede pe Al Gore drept un invingator din start: „E un magician. A reusit sa mobilizeze atita lume in jurul lui, si-a gasit tema potrivita. Cind iti gasesti o tema atit de generala, ale carei efecte nu le poti vedea decit in 200 de ani, nu ai cum sa pierzi".

Acceseaza cele mai noi descoperiri stiintifice, pe www.cotidianul.ro/select