MIZE SI CRIZE ROMANESTI
73% dintre cetatenii cu drept de vot au absentat duminica trecuta de la referendumul pentru votul uninominal. Este cel mai sever raspuns electoral dat politicienilor romani in 17 ani de democratie. Neincrederea in capacitatea de imbunatatire a clasei politice a devenit motivul principal al absenteismului, la romani.
Esecul referendumului trebuie distribuit cu dreapta masura. Ar fi cu totul  eronat sa atribuim exclusiv presedintelui lipsa de interes pentru uninominal. Partea sa de responsabilitate ramane limitata la o eroare strategica in comunicarea de campanie. Domnia sa a refuzat dezbaterea temei uninominalului alaturi de un interlocutor cu idei si mesaje diferite, prezent in carne si oase la emisiunile televizate din perioada campaniei. Obisnuit sa evolueze cu succes in mediu confruntational, seful statului ar fi putut sa desfasoare intregul arsenal de argumente intr-o discutie vie, cu antren si elocventa. Dimpotriva, a preferat sa isi personalizeze la extrem mesajele, cerand practic romanilor sa opteze pentru doua lucruri, la pachet: si pentru uninominal, si pentru propria lui persoana.


Desigur, esecul uninominalului se datoreaza si altor factori. Unul tine de profesionalizarea clasei politice. Care intarzie sa apara. Alt factor se datoreaza influentei coplesitoare a mass-media, care conoteaza preponderent negativ, de ani si ani de zile, activitatile politice cotidiente. Atat profesionalizarea politicienilor, cat si conotarea media negativa, merg mana in mana. Elementul definitoriu il dau topurile media pentru politicieni, care dau seama de preferintele romanilor pentru alesii lor. Notorietatea politicienilor nu are nimic de-a face cu profesionalismul in politica. De ea beneficiaza persoanele cu un apetit grozav pentru exhibitie, cu o tafna bine impachetata intr-un limbaj accesibil si colorat. Sunt acele personalitati politice care isi tabloidizeaza cu buna stiinta propria prestatie, de dragul de a mai aparea intr-o stire de ziar, pe taraba, a doua zi.


Poate veti spune ca presa nu este responsabila de ridicarea nivelului de educatie al consumatorilor ei. Media face rating si tiraje, si cam asta e tot. Cine nu intra in aceste norme de spectaculozitate, conflict si scandal nu trece "sticla".


Dar nu e chiar asa. O mai mare autoreglementare a actului de presa ar aduce cu sine si o exigenta sporita in ceea ce priveste normele jurnalismului politic. Pe cale de consecinta, prestatia politicienilor ar urma sa inregistreze, putin cate putin, standarde profesionale mai ridicate.


Ma gandesc ce tip de politician i-a inspirat pe cei aproape 4 milioane de votanti de la referendum, care au spus "Da" pentru uninominalul in varianta dura, fara compromisuri, propusa de presedinte. Cine dintre persoanele care  evolueaza azi in fata natiunii are staif si prestatie de "politician de uninominal"? Ce personalitate politica activa pe piata politica interna au avut in minte cei favorabili uninominalului, cand au aplicat stampila pe buletinul de vot?


Sau, pentru a nu fi acuzat ca emit pretentii prea mari cat priveste capacitatea de reflectie si discernamant a alegatorului mediu, sa privim din celalalt unghi: daca pe piata politica interna ar fi existat un politician roman - singurul, cel mai bun - care sa fie impiedicat de actualul sistem electoral sa-si faca treaba pentru natiunea lui, atunci cu siguranta  lumea s-ar fi calcat in picioare sa voteze uninominalul. Sa voteze la referendum, de dragul unui politician preferat fara rezerve, in momentul de fata. Desigur, acesta nu exista. De aceea, lipsa de incredere in capacitatea de imbunatatire a clasei politice va constitui pe mai departe un obstacol serios in schimbarea sistemelor electorale in Romania.