Alegerile europarlamentare - si referendumul pentru uninominal - au reusit sa atraga la urne numai ceva peste cinci milioane de alegatori, jumatate cat la alegerile din 2004 si cu aproape trei milioane mai putin decat la referendumul din 19 mai 2007.
Analistii se grabesc sa produca explicatii, dar ele sunt greu de gasit. Ca sa determini de ce vin sau nu vin oamenii la vot sunt necesare cercetari foarte aprofundate si pe durate lungi de timp. Sa spunem doar ca exista o tendinta istorica de scadere a participarii la vot si ea se confirma. In 1996 au venit la alegerile parlamentare 13 milioane, in 2000 - 11,5 milioane, in 2004 - 10 milioane, la referendumul din 19 mai 2007 - 8 milioane, iar acum 5,5 milioane. Scaderea participarii nu continua la infinit. Niciodata nu se ajunge la situatia ca nimeni sa nu se prezinte la vot. Exista cicluri istorice ale cresterii si descresterii participarii la vot, dar in Romania nu avem serii de date atat de lungi. In unele tari - Grecia, de exemplu - scaderea participarii la vot a fost considerata o amenintare la adresa democratiei si s-a introdus obligativitatea participarii. Daca nu mergi la vot, platesti o amenda destul de consistenta. As fi curios cati platesc intr-adevar.
Ierarhia primelor trei partide este cea anuntata de toate sondajele. Partidul Democrat este cel mai votat partid romanesc de astazi, cu aproape 30% din voturi. PSD devine al doilea partid cu 23%. PNL - al treilea, cu 14%. In teritoriu PD, PSD si UDMR isi impart judetele intre ele, cu o crestere evidenta a PD fata de 2004. Comparand cu anul 2000, anul in care fiecare dintre aceste partide s-a prezentat singur in alegeri (cu exceptia PSD, care si atunci facuse inutila asociere cu PUR-PC), vom vedea ca democratii si-au dublat numarul de votanti - de la sase sute de mii la peste un milion, liberalii si-au pastrat cei sapte sute de mii de votanti, iar social-democratii si-au redus bazinul de la aproape patru milioane de votanti la ceva peste un milion. Cu alte cuvinte, capacitatea de mobilizare a masinariilor de partid a crescut la democrati, a ramas constanta la liberali si a scazut dramatic la social-democrati.
Ca la orice tur de alegeri, sunt si surprize, de data aceasta in partea de jos a clasamentului. Theodor Stolojan devine primul politician roman care reuseste sa duca doua partide in doua Parlamente diferite. A intrat in PNL in august 2000 si trei luni mai tarziu l-a dus in Parlamentul Romaniei. A format platforma disidenta liberala cu numele de Partidul Liberal Democrat si noua luni mai tarziu a dus-o in Parlamentul Europei. Alti sefi de partide au televiziuni, bani, influenta, echipe de fotbal, prieteni la Ierusalim si nu reusesc sa treaca de marginea de eroare. Stolojan poate. Aveti grija de el, ca nu se stie ce se intampla daca se apuca sa faca presedinti. Becali s-a dus unde prezisesera toti, respectiv pe drumul fara intoarcere al Aliantei pentru Romania. Mare in perioadele interelectorale, cand plateste televiziunile sa-i faca reclama, marunt la vot, cand nu este in stare sa-si aduca nici rudele la urne. Partidul Romania Mare, cu un Vadim in pana de inspiratie si lipsa de chef - a cazut sub pragul electoral, fiind mereu intre 4 si 6 % in sondaje. Despre PIN - cu un Cosmin Gusa mai mult vedeta de televiziune decat politician si despre PC - cu Dan Voiculescu evident nepotrivit pentru politica - nimic de spus. Sau mai nimic de spus fata de ce stie toata lumea.
O surpriza vine si din lumea maghiara. Regatenii nu sunt prea atenti ce se intampla in judetele maghiare - intre care Covasna si Harghita sunt printre cele mai sarace zone din Europa. Dar uite ca maghiarii dau semne ca s-au saturat ca politicienii maghiari din Romania sa devina milionari, iar ei sa ia calea Budapestei pentru a-si gasi de lucru. UDMR n-a facut nici 30% din totalul voturilor maghiare. Populatia maghiara - desi a venit la vot intr-o proportie mult mai mare decat romanii - a preferat sa stea acasa, iar cei care s-au dus la vot i-au dat un numar suficient pastorului Laszlo Tokes incat acesta sa fie unul dintre putinii europarlamentari independenti din Europa. Frunda - adica severinul maghiar, Verestoy - adica hrebenciucul ungur si Marko Bela - un fel de nastasegeoanaimpartitlailiescu - au o problema. Şi e problema lor, nu a altora.
Desigur, niciun sociolog fara profetii. Cosmin Gusa pleaca de la PIN? Nu. Vadim pleaca din Parlament? Nu. La social-democrati va fi congres? Nu. Va ninge la Craiova anul acesta? E, uite, asta chiar nu stiu. Ma scuzati.