Romania va avea probleme in privinta cheltuirii banilor europeni, insa 2008 va fi anul relevant pentru absorbtia fondurilor structurale, a declarat luni seful echipei de tranzitie PHARE din cadrul reprezentantei Comisiei Europene (CE) la Bucuresti, Georgio Ficarelli. "Romania a fost mereu buna la realizarea proiectelor, insa a stat prost la capitolul implementare, adica la cheltuirea banilor europeni. Consider ca se va mentine acest trend, insa 2008 va fi relevant pentru absorbtia fondurilor structurale, nu 2007", a mai spus oficialul. Acesta a aratat ca in ceea ce priveste programul PHARE, tara noastra nu va pierde bani in acest an, desi se inregistreaza intarzieri la unele proiecte. "Mai sunt cateva licitatii care au fost amanate din lipsa participantilor insa, per total, consider ca programul PHARE a fost un succes", a afirmat seful echipei de tranzitie PHARE din cadrul reprezentantei Comisiei Europene (CE) la Bucuresti. In ceea ce priveste alegerile europarlamentare de duminica, oficialul reprezentantei CE a precizat ca participarea slaba a romanilor la vot nu este o exceptie, intrucat acum doi ani aceleasi procente scazute de participare s-au inregistrat in privinta tarilor proaspat aderate. "Din nefericire, in Romania ca si in tarile care au aderat inainte, problemele nationale au primat in fata celor europene. Trebuie gasita o solutie ca in campania pentru alegerile la Parlamentul European problemele sa fie focusate pe teme comunitare. In acest sens, este nevoie de o discutie la nivel european", a mai declarat Georgio Ficarelli, adaugand ca a fi fost de asteptat ca statele nou aderate sa fie mai entuziasmate in privinta alegerii propriilor parlamentari europeni.Absorbtia fondurilor, problema vecheDe-a lungul timpului, problema capacitatii reduse de absorbtie a fondurilor europene a fost indelung dezbatuta de analistii economici. Principalele obstacole cu care se confruntau Romania si Bulgaria, in perioada respectiva, erau reflectate in abilitatea redusa de a folosi eficient fondurile internationale din cauza lipsei experientei pentru elaborarea unor proiecte de mare amploare la standarde europene, a deficitului de transparenta in organizarea licitatiilor, precum si a gradului scazut de intelegere a metodelor prin care se pot accesa finantari europene.
De asemenea, cele doua state erau afectate de coruptie, fenomen care i-a determinat pe oficialii guvernamentali sa ezite in luarea unor decizii si pe autoritatile locale sa ignore procedurile europene. In plus, capacitatea de absorbtie a fondurilor europene a fost marcata de conflictele politice, care au distras atentia factorilor de decizie si au condus la incetinirea procesului de implementare a reformelor.
In iunie anul trecut, se anunta ca peste jumatate din fondurile PHARE acordate Romaniei si Bulgariei intre 2000 si 2004 nu fusesera utilizate in scopul prevazut de proiectele initiale. Chiar si in cazul in care utilizarea fondurilor era cea prevazuta de proiect, in raportul redactat de Curtea Europeana de Conturi se arata ca "rezultatele au ramas considerabil in urma planului stabilit, uneori au intarziat chiar si doi ani". Referindu-se la utilizarea fondurilor in alte scopuri decat cele prevazute, Curtea Europeana de Conturi dadea exemplul proiectului denumit "Modernizare si Dezvoltare a Infrastructurii turistice din Piatra Neamt". Conform respectivului raport, pomposul titlu al proiectului era "inselator", deoarece zona renovata nu avea prea multe in comun cu turismul. Curtea a constatat atunci ca din bani europeni fusesera finantate lucrari de reparatii pentru un pod si trei kilometri ai unei strazi din afara zonei turistice, utilizate de localnici. Zona "turistica" era reprezentata, de fapt, doar de strandul orasului, descris drept "o piscina degradata, goala, de dimensiuni olimpice". Proiectul pentru o sala destinata targurilor internationale din Constanta, finantat cu 6,4 milioane de euro, a fost sistat in septembrie 2004, cand Consiliul Local a retras autorizatia de constructie. Alte exemple negative se refera la fondul destinat podului de peste Prut, neutilizat vreme de doi ani, deoarece Moldova nu construise si un drum aferent in continuarea acestuia. Raportul arata insa ca nu este vorba despre frauda, ci doar de proasta gestionare. Vinovati pentru aceasta situatie ar fi fost, conform Curtii de Conturi, atat Guvernele de la Bucuresti si Sofia, cat si Comisia Europeana. Membrii Comisiei Europene au explicat faptul ca, dupa perioada de monitorizare la care se refera raportul, proiectele au evoluat mult, ca si capacitatea de gestionare a fondurilor.Ce sunt fondurile PHARE?PHARE (Pologne et Hongrie - Aide ŕ la Restructuration Economique) este un program lansat de Comunitatea Europeana in 1990. Romania beneficiaza de acest program din anul 1991, primind pana in prezent 1,2 miliarde euro. In anul 2000 sunt prevazute pentru Romania 242 milioane euro. Totalul alocatiei PHARE pentru cele zece tari central si est-europene in perioada 2000-2006 a fost de 1,5 miliarde euro. Phare are trei obiective principale: consolidarea administratiei publice si a institutiilor din statele candidate pentru ca acestea sa poata functiona eficient in cadrul Uniunii (dezvoltare institutionala); sprijinirea statelor candidate in efortul investitional de aliniere a activitatilor industriale si a infrastructurii la standardele UE (investitii pentru sprijinirea aplicarii legislatiei comunitare); promovarea coeziunii economice si sociale (investitii in coeziune economica si sociala). Incepand cu anul 2000, timp de sapte ani, tara noastra a primit anual, in cadrul acestui program, fonduri nerambursabile de 200-260 milioane euro (pentru 2000, suma alocata este de 250 milioane euro).