De asemenea, cele doua state erau afectate de coruptie, fenomen care i-a determinat pe oficialii guvernamentali sa ezite in luarea unor decizii si pe autoritatile locale sa ignore procedurile europene. In plus, capacitatea de absorbtie a fondurilor europene a fost marcata de conflictele politice, care au distras atentia factorilor de decizie si au condus la incetinirea procesului de implementare a reformelor.
In iunie anul trecut, se anunta ca peste jumatate din fondurile PHARE acordate Romaniei si Bulgariei intre 2000 si 2004 nu fusesera utilizate in scopul prevazut de proiectele initiale. Chiar si in cazul in care utilizarea fondurilor era cea prevazuta de proiect, in raportul redactat de Curtea Europeana de Conturi se arata ca "rezultatele au ramas considerabil in urma planului stabilit, uneori au intarziat chiar si doi ani". Referindu-se la utilizarea fondurilor in alte scopuri decat cele prevazute, Curtea Europeana de Conturi dadea exemplul proiectului denumit "Modernizare si Dezvoltare a Infrastructurii turistice din Piatra Neamt". Conform respectivului raport, pomposul titlu al proiectului era "inselator", deoarece zona renovata nu avea prea multe in comun cu turismul. Curtea a constatat atunci ca din bani europeni fusesera finantate lucrari de reparatii pentru un pod si trei kilometri ai unei strazi din afara zonei turistice, utilizate de localnici. Zona "turistica" era reprezentata, de fapt, doar de strandul orasului, descris drept "o piscina degradata, goala, de dimensiuni olimpice". Proiectul pentru o sala destinata targurilor internationale din Constanta, finantat cu 6,4 milioane de euro, a fost sistat in septembrie 2004, cand Consiliul Local a retras autorizatia de constructie. Alte exemple negative se refera la fondul destinat podului de peste Prut, neutilizat vreme de doi ani, deoarece Moldova nu construise si un drum aferent in continuarea acestuia. Raportul arata insa ca nu este vorba despre frauda, ci doar de proasta gestionare. Vinovati pentru aceasta situatie ar fi fost, conform Curtii de Conturi, atat Guvernele de la Bucuresti si Sofia, cat si Comisia Europeana. Membrii Comisiei Europene au explicat faptul ca, dupa perioada de monitorizare la care se refera raportul, proiectele au evoluat mult, ca si capacitatea de gestionare a fondurilor.Ce sunt fondurile PHARE?PHARE (Pologne et Hongrie - Aide ŕ la Restructuration Economique) este un program lansat de Comunitatea Europeana in 1990. Romania beneficiaza de acest program din anul 1991, primind pana in prezent 1,2 miliarde euro. In anul 2000 sunt prevazute pentru Romania 242 milioane euro. Totalul alocatiei PHARE pentru cele zece tari central si est-europene in perioada 2000-2006 a fost de 1,5 miliarde euro. Phare are trei obiective principale: consolidarea administratiei publice si a institutiilor din statele candidate pentru ca acestea sa poata functiona eficient in cadrul Uniunii (dezvoltare institutionala); sprijinirea statelor candidate in efortul investitional de aliniere a activitatilor industriale si a infrastructurii la standardele UE (investitii pentru sprijinirea aplicarii legislatiei comunitare); promovarea coeziunii economice si sociale (investitii in coeziune economica si sociala). Incepand cu anul 2000, timp de sapte ani, tara noastra a primit anual, in cadrul acestui program, fonduri nerambursabile de 200-260 milioane euro (pentru 2000, suma alocata este de 250 milioane euro).
Despre autor:
Sursa: Curierul National
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Analiză Clean Recycle: numărul deșeurilor de ambalaje, în creștere de sărbători
Sursa: green.start-up.ro
-
🎦 Smart Products, afacerea care caută mereu cele mai noi tehnologii în lume
Sursa: start-up.ro
-
Săptămâna filierelor de producători locali în Auchan: ce găsim la raft...
Sursa: retail.ro
-
Am obosit s-o iau mereu de la început
Sursa: kudika.ro
-
Ce spun nutriționiștii despre legumele și fructele cu pesticide: E mai rău...
Sursa: garbo.ro
-
Deficitul bugetar a urcat la 2,06% din PIB după primul trimestru
Sursa: futurebanking.ro
-
Interviu cu Marian Ion, CEO ING Hubs, IT-ist de pe vremea când a apărut...
Sursa: wall-street.ro