Primul volum din seria fantasy „Terramare", a faimoasei scriitoare Ursula K. Le Guin, a aparut recent in limba romana, in conditii grafice de exceptie, la Editura Alexandria.

Clienta fidela a Premiilor Hugo si Nebula, Ursula K. Le Guin (foto) are un semineu doldora de distinctii literare. In Romania este cunoscuta pentru prozele „Mina stinga a intunericului" si „Deposedatii", ceea ce nu-i face dreptate, fiind doar o infima parte din opera scriitoarei. De la proza realista si eseu pina la poezie si carti pentru prescolari, Le Guin nu s-a ferit de nici un gen, specie sau registru.

Insa in 1968, cu trei decenii inainte de Harry Potter, scriitoarea a inceput seria „Terramare", multipremiata de-a lungul timpului, careia i-a ramas fidela pina in 2001, anul publicarii ultimului dintre cele sase volume. In ceea ce priveste fantasy-ul, autoarea reuseste sa mentina un echilibru intre literatura de buna calitate si proza accesibila juniorilor, iar primul roman din aceasta serie, „Vrajitorul din Terramare", recent aparut la Editura Alexandria, demonstreaza ca acest echilibru e perfect compatibil cu un anume grad de suspans. Le Guin nu face insa rabat la intriga pentru a proteja sensibilitatile cititorilor minori, romanul avind ceva din atmosfera sumbra si cruzimea basmelor fratilor Grimm.

Primul roman al seriei acopera adolescenta si deci educatia vrajitorului Ged, cunoscut si drept Soima-nul, plus lupta cu primul sau dusman de amploare: o umbra cu consistenta schimbatoare, care intentioneaza sa il posede si sa isi insuseasca puterile magice extraordinare cu care protagonistul era inzestrat de la nastere. Soimanul e un vrajitor cu mult mai serios decit Harry Potter: n-are timp de relatii amoroase in adolescenta, traieste intr-o saracie lucie, iar o trauma ii domoleste orgoliul de care daduse dovada in primii ani dintre cei cinci petrecuti la scoala pentru vrajitori din insula Roke si il responsabilizeaza, facindu-l extrem de constiincios in primul sau job.

Vrajitorii lui Le Guin intra in cimpul muncii de la o virsta frageda, 17-18 ani, si sint repartizati intr-o regiune, avind datoria de a-i proteja pe localnici. Pot sa controleze vinturile pentru a asigura o navigatie linistita, sa vindece, sa se preschimbe in alte vietuitoare, inclusiv in dragoni, desi nu e sanatos, ba, din contra, sa ramina prea mult timp intr-o forma straina: „Si nimeni nu stie cu siguranta citi dintre delfinii care saltau in apele Marii Tainuite fusesera cindva oameni; oameni intelepti, care-si uitasera intelep-ciunea si numele, prinsi de voiosia marii nestavilite".

Ca orice fantasy, „Vrajitorul din Terramare" nu se limiteaza la a avea in centru un erou inzestrat cu puteri magice. Le Guin vine si cu o geografie, o zoologie si o antropologie, toate trei croite pe masura tarimului Terramare. Acesta e propriu-zis un arhipelag, iar oamenii se diferentiaza si in ceea ce priveste aspectul fizic, si in maniere. Cei din tinutul Gont, de unde e Soimanul, sint cunoscuti pentru talentele vrajitoresti si au pielea maronie. Aceia din Osskil „erau oameni aspri, cu pielea palida, cu mustati negre si lungi si parul neted". Din punct de vedere zoologic, cel mai interesant aport al cartii este otak-ul, animalul de companie al lui Ged, cu blana scurta si limba usoara ca o frunza.

Toata magia din Terramare se bazeaza pe lingvistica: sa stii adevaratul nume al unei fiinte sau lucru inseamna sa detii controlul asupra sa. Oamenii capata un nume dat de mama, pe care si-l schimba apoi la pubertate, in cadrul unui botez ceremonios: acesta trebuie tinut secret, putind fi impartasit doar apropiatilor. Situatia se complica cind vine vorba despre raportul dintre limbi, si anume hardica, dialectul cel mai frecvent in arhipelag, si Vechea Glasuire, limba dragonilor: „Desi folosirea ei il leaga pe om de adevar, dragonii il pot evita. Aceasta este propria lor limba, pot minti in ea, intorcind cuvintele adevarate in scopuri false, prinzind ascultatorul nestiutor intr-un labirint de cuvinte, ca niste oglinzi in care fiecare reflecta doar adevarul, dar nici unul nu duce nicaieri".

Volumul „Vrajitorul din Terramare" vine complet cu o harta a arhipelagului, cu desene care preceda fiecare capitol si un glosar, toate necesare strabaterii povestii, si, implicit, tarimului fantastic. Urmatorul roman din seria „Terramare", „Mormintele din Atuan", va aparea in ianuarie, tot la Editura Alexandria.

In ce volum gasiti o paralela intre Bush si Hitler aflati pe www.cotidianul.ro/select