Zero barat

Sentinta penala nr. 1445 din 22.10.2007, a Tribunalului Bucuresti, prin care "Dosarul Rompetrol" a fost restituit Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) din cadrul Parchetului General, pentru neregularitatea actului de sesizare si refacerea urmaririi penale, demonstreaza o data in plus aranjamentele politico-judiciare din spatele acestui dosar. Sentinta - "maraton" a judecatorilor Tribunalului Bucuresti, care numara 109 pagini -, face un inventar al ilegalitatilor comise de procurorii DIICOT Adriana Cristescu (foto), zisa si "Vipera neagra", si Ciprian Nastasiu. Magistrati extrem de controversati, despre care chiar unii dintre colegii acestora au afirmat in fata inspectorilor CSM ca fac jocurile serviciilor secrete.
Sirul interminabil de ilegalitati retinute prin sentinta TB, ilegalitati care atrag nulitatea a zeci de acte de urmarire penala, scoate la iveala modul aberant in care unii procurori inteleg sa faca justitie, incalcand drepturi fundamentale ale omului, mergand de la dreptul la aparare si pana la cel privind dreptul la imagine. Aspectele retinute sunt cu atat mai grave cu cat acest dosar s-a bazat intr-o proportie covarsitoare pe interceptari abuzive efectuate de serviciile secrete, in lipsa unui mandat judecatoresc, inregistrari la care nici macar acuzatii nu au avut acces pentru a se putea apara. "Dosarul Rompetrol" mai poarta un indiciu al teleghidarii sale de la cel mai inalt nivel: procuroarea Adriana Cristescu care a instrumentat initial aceasta cauza, pe cand era detasata la DNA, a fost adusa la DIICOT, dupa ce dosarul a fost declinat in favoarea acestei unitati, pentru ca in final "Vipera neagra" sa fie singura care a semnat rechizitoriul, desi au lucrat cinci procurori.
Procurorii au incalcat legea
Sentinta penala din 22.10.2007 a Tribunalului Bucuresti, pronuntata de judecatorul Valerica Voica, a dispus returnarea la DIICOT a "Dosarului Rompetrol" in care, la 7 septembrie 2006, au fost trimisi in judecata Dinu Patriciu, administrator al SC Rompetrol SA, Alexandru Bucsa, director economic la SC Rompetrol SA, Petrica Grama, fost director al Directiei Generale a Bugetului de Stat din Ministerul Finantelor, Iulian Florin Aldea, agent al SSIF Alpha Finance, Cerasela Elena Rus, agent la SSIF Alpha Finance, Claudiu Simulescu, agent la SSIF Eastern Securities, Sorin Rosca Stanescu, directorul ZIUA, Victor Eros, fost membru al CNVM, Paul Gabriel Miclaus, fost membru al CNVM, Elena Albu, fost sef al Corpului de Control al CNVM, Gabriela Victoria Anghelache, ex-presedinte al CNVM si Sorin Pantis, sub o serie de acuzatii, pornind de la delapidare, spalare de bani si pana la manipularea pietei de capital si asociere in vederea savarsirii de infractiuni. Sentinta nu este definitiva, putand fi atacata cu recurs.
In motivarea deciziei pronuntate, Tribunalul Bucuresti a admis exceptiile ridicate de avocatii celor acuzati, care au solicitat returnarea dosarului la DIICOT pentru multitudinea de incalcari ale legii comise de procurori. Odata cu restituirea dosarului, judecatorul cauzei a dispus si refacerea actelor de urmarire penala intocmite cu nerespectarea dispozitiilor, extinderea cercetarilor penale, prezentarea materialului de urmarire penala si descrierea faptelor imputate celor acuzati.
Nulitati absolute
Cu privire la neregularitatea actului de sesizare, Tribunalul Bucuresti a constatat ca "verificarea rechizitoriului si sesizarea instantei de judecata s-au facut cu incalcarea dispozitiilor art. 264, alin. 3, Cod procedura penala si art. 20, alin. 3 din Legea nr. 508/2004, dispozitii legale referitoare la sesizarea instantei, ce atrage sanctiunea nulitatii absolute prevazute de art. 179, alin. 2 Cod procedura penala". Concret, instanta a constatat ca rechizitoriul semnat de procurorul Adriana Cristescu nu a fost verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei de catre procurorul sef al serviciului din care facea parte aceasta. Actul a fost doar verificat, printr-o simpla mentiune in care apare scrisa de mana litera "V" (de la vazut), care i-a apartinut sefului DIICOT de atunci, procurorul Remus Jurj Tudoran. Curios, pentru un dosar mamut, cu 53 de volume, procurorul sef Remus Jurj a "verificat" rechizitoriul si actele dosarului in timpul record de doar 24 de ore, mai precis in data de 8 septembrie 2006, fapt ce vorbeste de la sine despre temeinicia si profesionalismul verificarii. Pe de alta parte, s-a constatat ca o serie de acte pe care procurorii si-au construit acuzarea sunt redactate in diverse limbi straine, desi era obligatorie traducerea acestora.
Procurorii au incurcat borcanele
Instanta a mai retinut un caz de nulitate absoluta, extrem de grav, in cazul majoritatii inculpatilor pe care procurorii i-au acuzat de "asociere in vederea savarsirii de infractiuni" sau de "aderare sau sprijinire sub orice forma a unui grup infractional organizat", fara ca faptele imputate in sarcina acestora sa fie explicate/detaliate pentru fiecare in parte.
Judecatorul TB a argumentat ca articolul 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului recunoaste dreptul acuzatului de a fi informat asupra naturii acuzatiei si a incadrarii ei juridice, si ca informarea acuzatului despre fapta ce i se imputa trebuie sa fie amanuntita, astfel incat cel in cauza sa se poata apara. Astfel, cu privire la acuzatia de asociere in vederea savarsirii de infractiuni, instanta a constatat ca descrierea faptelor "este generala pentru inculpatul Dan Costache Patriciu si Alexandru Bucsa, fara a se preciza concret care era structura grupului, cine il coordona, care era rolul fiecarui inculpat in cadrul grupului infractional". In cazul inculpatului Petrica Grama s-a subliniat ca exista o serie de contradictii flagrante, procurorii DIICOT acuzandu-l in unele situatii de fapt ca facea parte din "grupul criminal organizat", iar in alte situatii ca "a sprijinit" respectivul grup. "Din aceasta situatie de fapt nu rezulta care e actiunea inculpatului, respectiv de a se asocia sau de a sprijini ori de a adera, intrucat nu pot fi retinute laolalta toate aceste actiuni, prima din ele excluzandu-le pe celelalte doua (...) in atare situatie, inculpatul Grama Petrica este in imposibilitate de a cunoaste fapta ce i se imputa, nu se poate apara, incalcandu-i-se astfel un drept esential ce ar trebui garantat", a motivat instanta. Mai pe sleau spus, procurorii DIICOT i-au acuzat la gramada pe inculpati, cand de sprijinire, cand de asociere intr-un grup infractional organizat, uneori pentru ambele deodata, fara sa justifice din cine era compus grupul criminal, cine-l conducea si cine erau cei din afara lui care il sprijineau. Pentru incurcatura de borcane a procurorilor DIICOT "Tribunalul retine ca rechizitoriul a fost intocmit cu incalcarea dispozitiilor art. 263, alin. 1, Cod procedura penala ce atrage sanctiunea nulitatii absolute".
Disjungeri pentru aceleasi fapte
In cazul presedintelui Rompetrol, Dinu Patriciu, instanta a retinut o contradictie aberanta in ceea ce priveste acuzatiile de "delapidare" si "spalare de bani" pentru care omul de afaceri a fost trimis in judecata, fapta constand - in opinia procurorilor - in aceea ca si-ar fi insusit 85 de milioane de dolari dintr-un acord EPSA.
Instanta a constatat ca printr-o ordonanta data in aceeasi cauza la 13.06.2006, procurorii au facut o disjungere (formarea unui dosar separat) fata de mai multe persoane, printre care si Dinu Patriciu, disjungere in care omul de afaceri este cercetat pentru "inselaciune" si "spalare de bani", pentru aceleasi fapte pentru care a fost trimis in judecata. Judecatorii TB au ajuns la concluzia urmatoare: "Comparand elementele constitutive ale infractiunii de spalare de bani pentru care inculpatul Patriciu a fost trimis in judecata, cu cele ale infractiunii de spalare de bani pentru care acelasi inculpat este cercetat in dosarul disjuns se constata identitatea de obiect material (...) or in speta, prin disjungerea cauzei cu privire la doi participanti (inculpatii Stephenson George Philip si Hart Colin Richard) la constituirea grupului infractional si trimiterea in judecata a unuia singur, respectiv pe inculpatul Patriciu, Tribunalul se afla in imposibilitatea de a verifica intrunirea elementelor constitutive ale infractiunii (...) aceeasi situatie o intalnim si in cazul inculpatilor Aldea Florin Iulian, Stanescu Rosca Sorin Stefan, Pantis Sorin, Rus Cerasela Elena, Simulescu Claudiu, Eros Victor, Miclaus Paul Gabriel, Albu Elena si Anghelache Gabriela Victoria care au fost trimisi in judecata pentru savarsirea infractiunii de aderare sau sprijinire a unui grup infractional organizat, intrucat existenta infractiunii, in aceasta modalitate de savarsire este conditionata de existenta unui grup infractional deja constituit, in care faptuitorul intelege sa intre sau pe care intelege sa-l sprijine. Or, daca nu se poate verifica constituirea grupului infractional organizat, nu se poate verifica nici aderarea sau sprijinirea unui astfel de grup".
Incalcarea dreptului la aparare
Judecatorii au retinut si ca directorului ZIUA, Sorin Rosca Stanescu (acuzat de infractiunea de "utilizare a informatiei privilegiate" in legatura cu achizitionarea unor actiuni listate la Bursa si de "aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unui grup infractional organizat"), nu i s-a precizat pozitia sa fata de "grupul organizat". Tribunalul a constatat ca procurorii DIICOT i-au incalcat lui Rosca Stanescu dreptul la aparare, dandu-i doar patru zile pentru studiul materialului de urmarire penala. Astfel, lui Rosca Stanescu i s-au acordat doar patru zile, din care doua au fost zile nelucratoare (sambata si duminica). Aparatorii lui Sorin Rosca Stanescu au sesizat faptul ca din actele procurorilor reiesea ca acesta ar fi avut la dispozitie 30 de zile pentru parcurgerea materialului de urmarire penala, lucru ireal. Si ca directorul ZIUA a demonstrat contrariul, in mod stiintific, cerandu-i procuroarei Adriana Cristescu sa-i citeasca materialul in cele doua zile care i s-au pus la dispozitie. Din zecile de mii de file ale dosarului, politistul pus de procuror sa citeasca actul nu a reusit intr-o zi sa-i citeasca inculpatului Rosca decat o mica parte a dosarului.
Sacul si peticul
Iata asadar, calitatea prestatiei procurorilor DIICOT in acest dosar super-mediatizat, mai ales ca urmare ale nenumaratelor declaratii publice a presedintelui Traian Basescu. Presa centrala, dar si cea locala au facut in ultimii ani zeci de dezvaluiri socante despre trecutul procuroarei Cristescu adusa la Bucuresti, de la Parchetul Tribunalului Satu Mare, persoana implicata in musamalizari de dosare cu infractori din lumea interlopa si acuzata in repetate randuri de santaj si abuz in serviciu. Precum un "hopa-mitica" Adriana Cristescu a reusit de fiecare data sa cada in picioare chiar si atunci cand fostii ei sefi din DNA (procurorii Ioan Moldovan si Ioan Amarie) s-au revoltat la aflarea "ispravilor" ei, inclusiv atunci cand au prins-o ca a falsificat acte de urmarire penala pentru a tine dupa gratii persoane pe care "i se pusese pata" sau ca a intervenit in dosare in care era trimis in judecata nasul de cununie al fratelui ei. Poate tocmai pentru ca nu s-a luat nici o masura la momentele respective explica de ce Cristescu a devenit "vioara intai" in "Dosarul Rompetrol", fiind singura din cei cinci procurori de caz care si-a pus in final semnatura pe rechizitoriu, lucru cu totul neobisnuit in practica parchetelor. Nici procurorul Ciprian Nastasiu (foto) nu a fost menajat de presa (fiind nominalizat ca are sotia ofiter intr-un serviciu de informatii), cei doi anchetatori DIICOT fiind cunoscuti in cercurile Justitiei ca "specializati" in instrumentarea cu promptitudine a unor dosare formate pe baza notelor serviciilor secrete. De altfel, Tribunalul Bucuresti a mentionat in sentinta si Nota Inspectiei Judiciare a CSM - mediatizata de intreaga presa anul trecut - care a constatat ca procurorii DIICOT "cu ocazia efectuarii urmaririi penale, au incalcat normele de procedura privind administrarea probelor".

---

Despre autor: