Tot duminica, dar la alte urne, se voteaza pentru PEAproximativ 9.150.000 de cetateni cu drept de vot ar trebui sa se prezinte la urne pentru ca referendumul din 25 noiembrie, privind introducerea votului uninominal majoritar in doua tururi pentru alegerea membrilor Parlamentului, sa fie validat. Conform legii, referendumul este valabil daca la acesta participa cel putin jumatate plus unul din numarul persoanelor inscrise in listele electorale, informeaza Mediafax. La stabilirea prezentei la urne sunt luate in calcul, pe langa voturile valabil exprimate la raspunsul „da" si cele la raspunsul „nu", si voturile nule. Potrivit legii, sunt considerate nule buletinele de vot care nu poarta stampila de control a sectiei de votare. Membrii BEC au mai stabilit ca buletinul nu va fi considerat nul daca, desi stampila depaseste latura patratului, optiunea votantului este evidenta.Uninominalul lui Basescu - parlamentarii sunt alesi la fel ca primariiVotul uninominal majoritar propus de Traian Basescu face ca partidele sa nu mai poata participa la alegerile parlamentare cu liste, candidatii urmand sa isi aleaga un colegiu pe care doresc sa il reprezinte in Legislativ. Parlamentarii ar urma sa fie alesi precum primarii: cel care obtine in colegiul in care candideaza jumatate plus unu dintre voturile valabil exprimate devine parlamentar.
In cazul in care niciunul dintre candidati nu cumuleaza aceasta majoritate absoluta, primii doi clasati, in ordinea voturilor primite, vor participa la un al doilea tur de scrutin. Intr-un astfel de caz, va fi declarat ales cel care va intruni numarul cel mai mare de voturi.
In prezent, deputatii si senatorii se aleg in circumscriptii electorale, pe baza de scrutin pe lista, potrivit principiului reprezentarii proportionale, precum si pe baza de candidaturi independente.
Actualul mod de scrutin pentru alegerea Camerei Deputatilor este de tip proportional, pe baza de liste, si are avantajul ca asigura reprezentarea in Parlament a principalelor partide politice, cu conditia ca acestea sa fie sprijinite de mai mult de 5 la suta dintre cetatenii cu drept de vot.
Dezavantajul principal al acestui sistem electoral este ca populatia trebuie sa voteze liste si nu persoane, liste care sunt stabilite de partide dupa criterii mai mult sau mai putin obiective.Romanii stabiliti in strainatate risca sa nu fie luati in calculCetatenii romani cu domiciliul in strainatate nu sunt inclusi in listele electorale permanente in care sunt trecuti cetatenii romani cu drept de vot si nici in listele speciale, unde sunt trecute persoanele care se prezinta la sectia de votare si demonstreaza, cu actele de identitate, ca, desi nu figureaza in listele pemanente, locuiesc pe raza sectiei de votare.
Potrivit legii, au dreptul de a participa la referendum toti cetatenii romani care au implinit 18 ani pana in ziua referendumului inclusiv, cu exceptia debililor si a alienatilor mintal pusi sub interdictie, precum si a persoanelor condamnate prin hotarare judecatoreasca definitiva la pierderea drepturilor electorale. Surse din BEC pentru referendum au admis ca din numarul de referinta al cetatenilor romani cu drept de vot lipsesc cetateni romani care s-au stabilit in strainatate. Sursele citate au mentionat ca numarul cetatenilor romani cu drept de vot stabiliti in strainatate s-ar ridica la circa 15.000 de persoane.
Cetatenii romani cu domiciliul in strainatate pot fi identificati dupa adresa pe care o declara la completarea listei suplimentare in care sunt inscrisi la sectia de votare unde isi exprima votul. Surse din MIRA au declarat ca statul roman nu are evidente privind numarul exact al cetatenilor romani cu domiciliul in strainatate. Sursele citate au mai precizat ca lipsa unei evidente precise este determinata de faptul ca autoritatile romane nu sunt informate de tarile unde se afla cetateni romani stabiliti in strainatate in caz de deces al acestora, informeaza Mediafax.Mandatele pentru PE, atribuite dupa principiul reprezentarii proportionaleIn Parlamentul European, Romania va avea 35 de locuri. Cei 35 de reprezentanti ai Romaniei in PE vor fi alesi de pe liste propuse de partide, potrivit principului reprezentarii proportionale, folosit pentru alegerea Camerei si a Senatului.
La alegerile pentru Parlamentul European au propus liste de candidati toate cele cinci partide parlamentare - PSD, PNL, PRM, PD si PC - un numar de sase partide neparlamentare - PNŢ-CD, PIN, PNG-CD, Partidul Verde, Partidul Alianta Socialista si PLD - doua organizatii ale minoritatilor nationale, una parlamentara si una neparlamentara, UDMR, respectiv Partida Rromilor "Pro Europa", si candidatul independent Ladislau Tokes.
Potrivit legii, fiecare dintre formatiunile participante au avut dreptul sa faca un numar de 35 de propuneri pentru PE, la care au putut sa adauge inca 10 candidati de rezerva.
Locul pe buletinul de vot a fost stabilit prin tragere la sorti de catre presedintele BEC, mai intai dintre partidele parlamentare si, ulterior, dintre partidele neparlamentare, ultimul loc pe buletin ocupandu-l candidatul independent. Votul va fi exercitat prin aplicarea stampilei "VOTAT" in interiorul dreptunghiului in care se afla lista de candidati a unui partid. In cadrul acestor alegeri, Biroul Electoral Central are atributii in organizarea si desfasurarea operatiunilor specifice perioadei electorale. Centralizarea voturilor este facuta, prin scanarea proceselor verbale de constatare a rezultatelor votarii, de personalul Institutului National de Statistica, care foloseste un program de calculator achizitionat de la SC Net Consulting. In acest proces, BEC are atributii in calcularea pragului electoral, a coeficientului electoral si stabilirea partidelor care au atins pragul electoral. Biroul Electoral Central este cel care repartizeaza mandatele si care inmaneaza candidatilor alesi certificatul constatator al alegerii.