Domnul Alin Teodorescu avea dreptate in ceea ce spunea miercuri in coloanele acestui ziar. Petrec ceva mai mult timp in spatiul european, mai exact la Strasbourg si imprejurimi. Am participat la mai multe sesiuni ale Parlamentului European, inclusiv la cea din 12-18 noiembrie a.c., la care o crima atribuita unui tigan roman (pentru mine, denumirea tigan nu are sens peiorativ) si efectele ei asupra tuturor romanilor din Italia au impus o dezbatere speciala chiar in deschiderea sesiunii. Era urgenta introducerea acestei chestiuni pe ordinea de zi? Nu cred. De altfel, foarte putini deputati, in afara celor interesati, au fost prezenti la dezbatere si mai stiu, din comentariile de pe culoarele PE, ca nu a cazut deloc bine pentru reputatia Romaniei. Cu riscul ca voi fi tinta unor critici ale colegilor mei, cred ca presa de la Bucuresti nu a reflectat decat partea - pe drept cuvant - condamnabila a incidentelor din Italia, fara a pune accentul cuvenit, asa cum sublinia dl. Alin Teodorescu, pe un element esential reafirmat in cursul dezbaterilor si, ulterior, in comentariile de presa: acela ca nimeni nu este impotriva liberei circulatii CU ACTE IN REGULĂ ,in spatiul UE, a cetatenilor statelor membre si ca autoritatilor statelor membre le revine sarcina importanta de a nu lasa la voia intamplarii deplasari masive de persoane fara a veghea la indeplinirea conditiilor prevazute de Directiva europeana 38/2004. Conform ei, orice cetatean roman posesor al unei carti de identitate valabile poate face deplasari in tarile UE pentru o perioada de maximum trei luni, timp in care, atentie, nu are dreptul sa preseze munca la negru. Peste trei luni, el nu poate ramane decat daca este angajat cu un contract legal sau daca poate proba ca dispune de mijloace materiale pentru a-si asigura existenta, plus o asigurare medicala, pentru a nu deveni povara pentru sistemele de securitate sociala din tarile primitoare. Totul este foarte clar, iar statul roman s-a angajat sa respecte prevederile acestei Directive. Discursurile, comentariile despre mostenirea "istorica" a discriminarii rromilor, ca o justificare a ceea ce se petrece la ora actuala in Italia, Franta si alte tari ale UE, invadate de cetateni romani fara acte in regula (in principal rromi) nu mai au greutate, credibilitate. Acum, pentru noi, legea europeana este cea care primeaza. Rromii care au comis crime in Italia, care cersesc pe strazile oraselor europene, romanii ce comit infractiuni sunt cetatenii dumneavoastra si trebuie sa va asumati raspunderea pentru ei, declara la dezbaterea speciala din 12 noiembrie in PE liberalul britanic Watson, dupa cum comisarul Frattini cerea ca si comunitatile rrome sa-si asume responsabilitati pentru soarta si faptele conationalilor lor. Partidele rromilor din Romania, la conducerea carora se afla oameni ce merita toata consideratia, trebuie sa renunte la sintagma des repetata la posturile de televiziune prin care isi scuza conationalii cu faptul ca si romanii comit infractiuni. Da, asa este, dar de aici, de la fata locului, le spun ca cetateni ai Strasbourgului si ai localitatilor din imprejurimi spun ca s-au saturat sa fie asaltati la intrarile in centrele comerciale de adevarate comandouri de tigani romani care cersesc si se plang ca au parasit Romania din cauza discriminarii, a tratamentelor rele la care sunt supusi. Unii, constatand ca nu mai au succes cu cersitul, recurg la tot felul de escrocherii. Tineri rromi bine imbracati (vorbind intre ei romaneste), se prezinta drept reprezentanti ai unor organizatii internationale pentru apararea copiilor, pentru salvarea handicapatilor, a bolnavilor de SIDA s.a. si cer sume importante de bani. La cererea cetatenilor francezi sa ofere o dovada ca intr-adevar sunt ceea ce se prezinta, ii vezi cum se retrag rapid in multime. Este momentul ca autoritatile romane sa faca o evaluare a gravitatii emigratiei ilegale a romanilor, indiferent de nationalitate, si sa ia masurile ce se impun pentru aplicarea corecta a Directivei europene 38/2004, mai ales ca Parlamentul European a decis ca el insusi sa faca astfel de evaluari, in cooperare cu autoritatile fiecarui stat membru.