Meciul cu Albania este ultimul jucat pe Stadionul „National“, pe aceeasi locatie urmånd sa apara o arena ultramoderna.

Inainte de paradele lui Voinescu, de golurile lui Petschowski si Ozon, de fentele Gascanului Dobrin sau de trasoarele lui Boloni, de plutirea Iolandei Balas, de eseurile lui Florica Murariu sau de manifestarile din 23 August, actuala suprafata pe care este construit Complexul Sportiv Lia Manoliu nu facea parte din Bucuresti. Perimetrul se afla in comuna Dudesti-Cioplea. Cea mai mare parte era o gradina de zarzavat, care apartinea unui bulgar, Ivan Gruev, iar restul se afla in proprietatea N. Malaxa Societatea Anonima Romana care, de altfel, a si revendicat terenul in instanta. Mai tarziu a devenit targ de vite si locul unde se tineau celebrele balciuri.

Ideea unui nou stadion a aparut la inceputul anilor '50 si, dupa unele surse, lucrarile au durat cinci luni.

Inaugurarea a avut loc in 1953
In vara anului 1953, Complexul Sportiv „23 August“, este inaugurat cu ocazia Festivalului Mondial al Tineretului si Studentilor. Baza sportiva dispunea de un stadion cu o capacitate de 80.000 de spectatori, pista de atletism, precum si de 21 terenuri de antrenament, un lac si doua bazine.

In 1976, s-a decis montarea unei instalatii de nocturna, dotata cu tehnologie Siemens si cu o putere a becurilor de 700 de lucsi. Ca urmare a stalpilor, capacitatea stadionului a fost redusa de la circa 80.