Cum se prezinta, la acest moment, Pactul de Stabilitate si care ar fi principalele realizari ale acestuia?
Pactul de Stabilitate trece printr-un proces de transformare. Dupa opt ani de eforturi asidue, Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est isi transfera activitatile unei organizatii cu un accent ceva mai regional, Consiliul de Cooperare Regionala (Regional Co-operation Council - RCC). RCC-ul va deveni operational la sfarsitul lunii februarie 2008. Secretariatul sau se va afla la Sarajevo. Va fi condus de un secretar-general desemnat din regiune, Hido Biscevic, in prezent secretar de stat al Ministerului Afacerilor Externe al Croatiei. Aceasta transformare va fi decisa de state din regiune, inclusiv de Romania, in calitate de partener deosebit de activ in cadrul Pactului de Stabilitate. Sunt deosebit de multumit de faptul ca preluarea Pactului de Stabilitate, la nivel regional, se produce intr-un mod deosebit de organizat. Acest proces reflecta dorinta autentica a statelor din regiune, fara a fi avut loc o interventie din afara. Trebuie sa va reamintesc faptul ca, in septembrie 1999, cand a fost lansat Pactul de Stabilitate, ca o initiativa a comunitatii internationale, in urma conflictului din Kosovo, multe state din zona nu erau dispuse sa se aseze la aceeasi masa. Aceasta perioada a fost caracterizata de o abordare paternalista din partea Occidentului in ceea ce priveste regiunea dumneavoastra. In prezent o astfel de abordare nu isi mai are rostul. Stiu ca va amintiti de lansarea Pactului de Stabilitate la Sarajevo, in 1999. Orasul era o ruina. Acum, in toate zonele din regiune, desi nu se desfasoara perfect, lucrurile se indreapta in directia cea buna. Tara dumneavoastra si Bulgaria au devenit state membre ale UE si ma bucur sa constat ca atat Sofia, cat si Bucurestii, nu si-au pierdut interesul fata de cooperarea regionala, manifestat la acel moment, ci, dimpotriva. In ansamblu, consider ca cea mai importanta contributie a Pactului de Stabilitate este faptul ca ajuta statele sa inteleaga cooperarea la nivel regional si faptul ca aceasta renteaza. Aceast lucru a fost realizat cu multe eforturi si pas cu pas, ajungandu-se la 25 de initiative diferite, inscrise in cele trei grupuri de lucru ale Pactului - Democratie, Economie si Securitate. Este imposibil sa le nominalizam pe toate, insa trebuie sa ma refer la acordul de comert liber la nivel regional CEFTA, semnat anul trecut, la Bucuresti, sau la Tratatul privind crearea Comunitatii Energiei, care a creat premisele pentru o piata a energiei electrice si gazelor naturale integrata la nivel regional, respectiv pentru integrarea ei in piata UE. Pregatirea statelor din regiune pentru UE prin intermediul cooperarii regionale - asa ar putea fi rezumata, in cateva cuvinte, esenta Pactului de Stabilitate. Trebuie sa amintesc si de faptul ca majoritatea initiativelor noastre au fost deja delegate, la nivel regional, si sunt coordonate de catre statele din regiune, nu de la Bruxelles sau de la Viena. Centrul Regional SECI pentru Combaterea Criminalitatii Transfrontaliere are sediul la Bucuresti. De asemenea, dupa opt ani de asigurare a presedintiei Task Force pentru Educatiei si Tineret de catre Austria, aceasta a fost preluata, recent, de catre Romania.
Ati mentionat preluarea Pactului de Stabilitate, la nivel regional. Aceasta nu se refera si la faptul ca acestea trebuie sa aiba si un aport financiar propriu? Cine traseaza directiile politice ale Pactului de Stabilitate?
Pactul de Stabilitate a fost finantat de Comisia Europeana, statele occidentale, la nivel individual, donatori internationali. Comisia Europeana va continua sa acorde sprijin financiar RCC, dupa cum si alti donatori o vor face. Insa, de acum inainte, o parte semnificativa a fondurilor va fi asigurata de catre statele din regiune. De asemenea, personalul RCC va trebui sa provinda din regiune. Procesul de recrutare se afla in plina desfasurare, la acest moment, si ma bucur sa va anunt ca mai multe sute de cereri au fost primite din statele din regiune, inclusiv din Romania. Constituie un lucru pozitiv faptul ca atat de multi oameni calificati sunt dispusi sa se dedice cooperarii regionale. In ceea ce priveste directiile politice, se poate observa ca acestea sunt trasate din ce in ce mai mult de statele din regiune, prin Procesul de Cooperare in Europa de Sud-Est (SEECP), care a devenit "vocea regiunii". Avand in vedere statutul RCC, acesta se va integra si mai bine in RCC.
Avand in vedere situatia din Kosovo, cum poate contribui Pactul la ameliorarea perspectivelor pentru regiune?
Statutul provinciei Kosovo constituie o provocare acuta si extrem de importanta, care ar trebui rezolvata rapid si in mod amiabil. Actuala situatie creeaza incertitudine pentru Serbia si Kosovo. Gestionarea, in mod pasnic si constructiv, a rezultatelor ce vor decurge din deciziile care vor fi luate in urmatoarea perioada va constitui o incercare foarte grea pentru tinerele democratii din regiune si pentru UE. Aceasta incercare nu poate esua. Pactul de Stabilitate nu a fost implicat in discutiile sau negocierile pe marginea statutului Kosovo. Intr-o anumita masura, aceasta pozitie ne-a permis sa facem tot posibilul pentru integrarea, inca de la bun inceput, a Kosovo, prin UNMIK, in procesul de cooperare regionala. Multe persoane din Kosovo si Serbia inteleg prea bine plus-valoarea acestei cooperari.
Considerati ca Romania si Pactul ar putea face mai mult pentru integrarea Republicii Moldova in familia europeana?
Romania si Pactul deja fac multe pentru integrarea europeana a Moldovei, insa cu siguranta pot fi facute si mai multe, in perioada urmatorare, odata ce RCC-ul va prelua activitatile Pactului de Stabilitate. Moldova s-a alaturat Pactului in 2001, deoarece s-a simtit atrasa de proiect si a inteles ca aceasta participare va contribui la procesul de apropiere a sa de UE si, de asemenea, de afirmarea a suveranitatii sale. Insa Moldova intelege prea bine plus-valoarea cooperarii regionale in pregatirea procesului de aderare la UE. In special de vreme ce este unicul stat partener al Pactului de Stabilitate care inca nu are o perspectiva clara de aderare. In vreme ce tarile din Balcanii de Vest au fost deja incluse in procesul de Stabilizare si Asociere al UE, beneficiind deja de o promisiune in sensul obtinerii calitatii de state membre, Moldova ramane in continuare parte din Politica Europeana de Vecinatate. Este de inteles faptul ca Moldova doreste o schimbare de statut in relatia cu Bruxelles-ul, insa aceasta tara trebuie sa realizeze reforme in profunzime pentru a indeplini criteriile de aderare. Experienta tarii dumneavoastra, cuplata cu asemanarile de ordin cultural si lingvistic, s-ar putea dovedi extrem de valoroasa in aceasta privinta. Moldova trebuie sa profite, de asemenea, din plin de apartenenta sa la SEECP. De fapt, Moldova va prelua, in primavara, presedintia SEECP de la Bulgaria. Aceasta va constitui o responsabilitate enorma si o mare oportunitate pentru Moldova. Pactul de Stabilitate ajuta, in prezent, Moldova, sa se pregateasca, la mai multe niveluri, pentru preluarea acestei presedintii, inclusiv prin includerea, in secretariatul sau, a doi tineri functionari publici din Moldova.
Provocari precum situatia din Transnistria sau cele similare, din regiunea Marii Negre, intra in raza de actiune a Pactului?
Asa-numitele conflicte inghetate reprezinta o provocare majora pentru intreaga comunitate internationala. Pana la gasirea unor solutii echitabile si viabile, va fi imposibil de imaginat o evolutie de succes a acestor regiuni, de vreme ce investitorii straini cauta stabilitate. Pactul de Stabilitate nu face parte din initiativele diplomatice luate pentru rezolvarea acestor conflicte. Insa, atunci cand acest conflicte vor fi rezolvate, in anumite cazuri poate ca ar fi o idee buna ca o parte din experienta Pactului de Stabilitate sa fie folosita pentru procesul de reconciliere, pentru repatrierea refugiatilor, democratizare, pentru identificarea proiectelor capabile sa atraga asistenta si investitiile din afara, pentru imbunatatirea securitatii si asa mai departe. Experienta noastra, la fel ca si documentatia noastra, este deja disponibila pe Internet.
Ce planuri aveti pentru Romania?
Particip, astazi, la conferinta "Energia in Europa Centrala si de Est", organizata de Forum Invest. Agenda manifestarii este deosebit de ampla, tratand subiecte precum livrarile de energie nucleara, in conditii de siguranta, un mai mare accent asupra resurselor regenerabile de energie sau atragerea investitiilor din sectorul privat. Cred ca este o conferinta deosebit de importanta, care vine in pregatirea reuniunii ministeriale, pe teme energetice, programata sa se desfasoare la Belgrad, pe 28 noiembrie. Exista numeroase provocari in acest domeniu si nu numai regiunea, ci intreaga Europa trebuie sa se gandeasca la diversificarea surselor de energie si a rutelor de transport. Nu este prea tarziu, insa a venit vremea sa ne pregatim pentru viitor.
Varianta integrala a interviului in limba engleza este disponibila in sectiunea English.