"Imobiliarizarea" agriculturii - o afacere din care toata lumea castiga?

Ca preturile din ce in ce mai mari ale terenurilor din interiorul orasului imping tot mai mult dezvoltatorii catre zonele limitrofe este o realitate atestata cu fiecare nou proiect anuntat pe harta rezidentiala a Bucurestiului. "Este o tendinta foarte evidenta de urbanizare a localitatilor din jurul Bucurestiului", observa Cornel Farcuta, coordonator al departamentului de terenuri in cadrul EuroMetropola. Extinderea pe orizontala a Capitalei - doar la nivel de functiuni, nu si administrativ - este, de altfel, o solutie avuta in vedere si de autoritati, prin asa-numitul proiect al Zonei Metropolitane Bucuresti.
Nu vom discuta aici sustenabilitatea acestei expansiuni, avand in vedere initiativele pentru dezvoltarea infrastructurii ce se lasa inca asteptate, fiind inca neclar a cui responsabilitate sunt acestea. Intrebarea pe care ne-o punem aici este ce efect va avea, la nivel macroeconomic, solutia spre care indica la unison atat dezvoltatorii, cat si autoritatile.
Din acest punct de vedere, este vorba, in primul rand, de reducerea drastica a suprafetelor agricole din jurul Capitalei. Motivul? Presiunea pusa de catre developeri pentru achizitionarea de terenuri agricole, care sunt folosite apoi pentru dezvoltari imobiliare - rezidentiale in primul rand, dar si mixte, avand in vedere interdependenta segmentelor pietei in construirea unor comunitati-satelit. Daca privim lucrurile per ansamblu, ne dam seama ca, pe termen lung, aceasta perspectiva ameninta, de altfel, toate marile orase ale tarii. O concluzie ce decurge in mod implicit din estimarile analistilor pietei, conform carora marile orase de provincie urmeaza tiparul de dezvoltare imobiliara a Bucurestiului, la o distanta temporala de 3-4 ani.Dezvoltatorii aleg terenurile agricole datorita preturilor inca miciLa prima vedere, ridicarea de ansambluri rezidentiale pe fostele terenuri agricole din jurul Capitalei pare o "afacere" din care toata lumea are de castigat.
Dezvoltatorii profita, in mod evident, de preturile considerabil mai mici ale acestor proprietati, in comparatie cu interiorul orasului, ceea ce majoreaza substantial si rata de profit a unui proiect. "Initiatorii de proiecte imobiliare se grabesc sa investeasca in aceste zone pentru ca pretul este inca accesibil, un metru patrat de teren construibil in Corbeanca, langa padure, tranzactionandu-se la preturi ce variaza intre 35 si 60 euro", explica reprezentantul EuroMetropola, adaugand ca, in urma cu 4 ani, preturile din zona ajungeau la circa 5-10 euro/mp.Un teren agricol de 4 hectare, vandut cu 1,3 milioane de euroLa randul lor, proprietarii de terenuri agricole sunt atrasi de sumele exorbitante oferite de catre investitorii imobiliari, cu mult mai ridicate decat ar obtine in mod obisnuit pe o "bucata de pamant" agricol.
Tentatia taranilor de a-si vinde terenurile porneste de la situatia in care se afla momentan agricultura tarii noastre, veniturile pe care le obtin taranii din aceasta activitate fiind extrem de mici. Prin contrast, suma pe care ar putea-o obtine un proprietar de teren agricol la vanzare este uriasa.
Cornel Farcuta, coordonator al departamentului de terenuri in cadrul EuroMetropola, aduce in acest sens exemplul unui teren agricol cu suprafata de 4 hectare, localizat in Corbeanca, pentru care proprietarul a obtinut 1,3 milioane de euro. "O asemenea suma este foarte tentanta pentru cei care cunosc volumul de munca si rentabilitatea scazuta pe care le implica muncile agricole", precizeaza Farcuta.Cumparatorii sunt atrasi de sansa de a evada dintr-un oras supraaglomeratŞi pentru consumatorii finali dezvoltarea de ansambluri rezidentiale pe fostele terenuri agricole din jurul Capitalei suna atragator. Posibilitatea de a "evada" dintr-un oras murdar si supraglomerat, in care spatiile verzi sunt un lux accentuat de lipsa terenurilor libere, este factorul ce contribuie in mod substantial la crearea cererii pentru astfel de complexuri de locuinte in jurul Bucurestiului. Printre cele mai "vanate" localitati se numara Sabareni, Corbeanca, Otopeni, Balotesti sau Buftea. Cat de usor va putea fi pusa in practica dezvoltarea unor comunitati durabile in aceste zone, in conditiile unei infrastructuri inca deficitare, este o intrebare pe care, de obicei, nu si-o pun prea multi, cu gandul ca, pana la finalizarea proiectelor, aceasta nu va mai reprezenta o problema."Ţaranii cu principii" - singura speranta a unei agriculturi neprofitabileIn contextul in care, pe termen scurt cel putin, toata lumea are de castigat din dezvoltarea pe orizontala a imobiliarului bucurestean, s-ar parea ca agricultura este irevocabil condamnata la o pozitie secundara. "Nici macar promisiunile autoritatilor, conform carora agricultura se va relansa cu sprijinul programelor finantate de Uniunea Europeana, nu ii pot convinge pe vechii agricultori sa reziste in fata milioanelor de euro pe care marii developeri sunt gata sa ii investeasca in proprietatile din satele respective", se arata intr-un comunicat al Diana Metiu International. Reprezentantul EuroMetropola mai identifica, insa, si o speranta pentru agricultura romaneasca. "Sunt si tarani ale caror principii solide nu le permit sa renunte definitiv la activitatile agricole cu care se indeletnicesc de o viata intreaga", observa Farcuta. Acesta arata ca, desi astfel de "tarani cu principii" sunt perfect constienti de faptul ca agricultura nu mai este profitabila, ei insista totusi sa isi lucreze pamanturile, multumindu-se cu putinul pe care il obtin, pentru simplul fapt ca acesta este stilul de viata cu care s-au obisnuit.

---

Despre autor: