"53% dintre romani considera comunismul o idee buna, insa, in general, prost aplicata - iata concluzia Barometrului de Opinie Publica al Fundatiei pentru o Societate deschisa din octombrie 2006". Asa incepe cartea "Economia de Piata - fundamentele in
"53% dintre romani considera comunismul o idee buna, insa, in general, prost aplicata - iata concluzia Barometrului de Opinie Publica al Fundatiei pentru o Societate deschisa din octombrie 2006". Asa incepe cartea "Economia de Piata - fundamentele institutionale ale prosperitatii", un volum ce demonstreaza ca, desi etatismul este - intr-un grad mai mare sau mai mic - "in sangele fiecaruia", apelul la stat este o greseala aproape de fiecare data si ca, mai mult, aceasta greseala este platita scump. Volumul, ce are aproape 500 de pagini, ar trebui sa devina un ghid de "dezintoxicare" pentru cele 53 de procente reprezentate de nostalgicii comunismului, pentru tinerii care cred ca Hayek si Mises sunt solisti rock, dar, mai ales, pentru guvern - in special unul care sustine ca este liberal, in ciuda masurilor sale cu iz puternic socialist. Cartea, scrisa in principal de tineri profesori la ASE, este un excelent periplu prin ideile scolii austriece de economie, puse fata in fata cu adeptii lui Keynes sau ai curentului socialist. Desi acestia din urma au avut parte de foarte multi adepti, istoria a aratat ca acest gen de idealism nu functioneaza si ca, orice ai face pentru a ocoli economia de piata, aceasta reuseste sa iasa din nou la lumina. "Piata libera, desi nu poate garanta tuturor persoanelor un loc de munca si, mai ales, un anumit salariu, ea creeaza premisele unei alocari eficiente a resurselor, astfel incat istoric sa se constate sporirea salariului real. Dimpotriva, redistribuirea etatista tot mai ampla submineaza tocmai mecanismul pietei de producere de bunuri si servicii, astfel incat, la limita, partea de care se bucura beneficiarii de gratuitati din partea statului devine mai scazuta decat veniturile pe care le-ar incasa acestia din piata". Acesta este unul din amarele adevaruri ce ar trebui sa fie constientizate de toti cei care intind mana spre stat, pentru indexari, de exemplu, in ciuda faptului ca veniturile lor fusesera expropriate de acelasi stat, prin inflatie. "Din punct de vedere stiintific, nimeni - deci niciun functionar guvernamental - nu poate masura si determina 'optimul birocratiei>>. Motivul este simplu: aparatul guvernamental nu functioneaza dupa aceleasi reguli care descriu viata unei firme private. Managementul pentru profit, dominanta conducerii oricarei firme private, nu se aplica si conducerii statale, de vreme ce in sfera sectorului public lipseste instrumentul esential al calculului economic. In absenta acestuia, orice comentariu cu privire la utilitatea infiintarii unei agentii guvernamentale, sau in legatura cu beneficiile ei, este lipsit de substanta". Sau pe scurt, un adevar rostit destul de des, dar de care se tine rar cont: "Statul este cel mai prost manager". Cartea, publicata la Editura ASE, este coordonata de lector universitar doctor Cosmin Marinescu si este scrisa, in principal, de profesori din cadrul ASE, doctori si doctoranzi in economie, dar si de alti autori precum Cosmin Rogojanu, project manager BRD - SocGen sau Marius Spiridon, secretar I la Ambasada Romaniei la UE.
Despre autor:
