Aceasta noua linie va fi cuplata la viitorul tronson cu destinatia Paris, via Viena
Se va anunta o deschidere "mai larga" pentru piata muncii din Ungaria?Guvernul Romaniei si cel al Ungariei vor semna saptamana viitoare, la Sibiu, o declaratie comuna pentru construirea unei linii de cale ferata, de mare viteza, pe ruta Budapesta - Bucuresti - Constanta. Pe acest tronson vor putea circula garnituri de mare viteza similare TGV- urilor occidentale. Cu acelasi prilej, cele doua state vor semna si un acord de extindere a domeniilor in care romanii pot fi angajati in Ungaria fara a detine un permis de munca. Aceasta este a treia sedinta comuna pentru discutarea si aprobarea unor proiecte bilaterale in domeniile politic, social, economic si cultural, prima avand loc in octombrie 2005 la Bucuresti, iar cea de-a doua in noiembrie 2006 la Budapesta.
Secretarul general al Guvernului, Attila Cseke, a vorbit despre proiectul pe care "partea ungara il are in vedere, si anume constructia unei linii de cale ferata de mare viteza, pornind de la Paris si pana la Budapesta, cu tranzit prin Viena". "Romania doreste sa se cupleze la aceasta linie de mare viteza", a adaugat acesta.
El a aratat ca este de asteptat ca la sedinta comuna a celor doua Guverne sa se anunte si o deschidere "mai larga" a pietei muncii ungare pentru lucratorii romani, care in prezent pot fi angajati in Ungaria, fara permis de munca, doar in patru domenii de activitate. In Ungaria, piata muncii dispune de peste 250 de specializari, iar numarul specialistilor proprii in acele profesii este foarte mic. "Sunt foarte multe domenii in care daca un cetatean roman doreste sa se angajeze are nevoie de un permis de munca, eliberat doar dupa un studiu al pietei fortei de munca ce indica necesarul de specialisti. Dorim o extindere a domeniilor", a adaugat Cseke.Attila Cseke: "Vom trata si problema minoritatilor"In cadrul intalnirii, membrii celor doua Guverne urmaresc si semnarea unui document de sustinere a aderarii Romaniei la Spatiul Schengen, pe baza experientei autoritatilor ungare, precum si protocoale de colaborare in domenii legate de justitie, munca, ajutor de stat, comunicatii si invatamant. Cseke a anuntat ca in sedinta ce va avea loc saptamana viitoare intentioneaza sa aduca in discutie si problema minoritatilor, dar va face referire si la domeniul cultural, mediu, dezvoltare rurala sau afaceri interne si externe. Alte subiecte incluse pe ordinea de zi a sedintei sunt stadiul de constructie a autostrazii Brasov-Bors si a drumului expres Petea-Satu Mare-Baia Mare, de la granita romano-ungara.
"Se va discuta despre realizarea, dezvoltarea si modernizarea infrastructurii drumurilor secundare de interes comun care traverseaza frontiera romano-maghiara. Sunt drumuri vechi, care au legat niste sate comune si care nu au mai fost folosite o perioada. Preconizam ca, in momentul in care Romania intra in Spatiul Schengen, toate aceste drumuri sa fie reabilitate", a afirmat Cseke.
Acesta a amintit si faptul ca, "in urma deciziilor luate la precedentele sedinte comune de Guvern, timpii de stationare la punctul de trecere a frontierei Curtici au scazut de la 90 de minute la maximum 20, in cazul transportului feroviar, iar reteaua consulara a fost extinsa prin deschiderea unui consulat romanesc la Gyula, in Ungaria, si a unui consulat ungar la Miercurea Ciuc".Scopul principal al Romaniei, aderarea la Spatiul SchengenConform angajamentelor asumate pe perioada negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeana, principalul obiectiv al Romaniei dupa dobandirea calitatii de stat membru al UE il constituie aderarea la Spatiul Schengen si zona EURO. In acest fel, cetatenii romani vor beneficia de circulatie in spatiul european fara restrictii, in vreme ce circulatia marfurilor la frontierele interne se va desfasura in mod accelerat.
In 2001, Romania a transmis Planul de Actiune Schengen catre Uniunea Europeana. Ulterior, acesta a fost actualizat anual iar, in paralel, autoritatile romane au desfasurat eforturi si au investit fonduri substantiale in echipamente si infrastructura, in vederea securizarii frontierei.
Pentru ca Romania sa poata adera la spatiul Schengen, este necesara indeplinirea anumitor conditii minime, cum ar fi adoptarea si implementarea acquis-ului Schengen relevant, constructia institutionala sau pregatirea adecvata a personalului.
Capacitatea de implementare a acestor masuri este verificata de echipe de experti formate din reprezentantii statelor membre, iar decizia finala pentru aderarea la spatiul Schengen este luata de Consiliul European.Romania, sustinuta pentru indeplinirea conditiilorResursele financiare necesare pentru realizarea actiunilor Romaniei pentru indeplinirea obiectivelor legate de aderarea la spatiul Schengen se regasesc in Planul unic multinational, pentru securitatea frontierei, ce cuprinde peste 230 de investitii, cu o valoare totala de 952.232 mii euro.
De asemenea, Uniunea Europeana acorda Romaniei un sprijin financiar substantial in vederea indeplinirii obiectivelor propuse.
Aderarea la spatiul Schengen, respectiv indeplinirea angajamentelor asumate de autoritatile romane, va asigura pentru cetatenii romani posibilitati sporite de exercitare a drepturilor de care acestia vor beneficia odata cu dobandirea noii calitati de cetateni ai Uniunii Europene.