Saptamina aceasta am cautat stiuca pentru dumneavoastra prin labirintul Deltei.

Conform zicalei, la pescuit iti trebuie rabdare si tutun. De tutun m-am lecuit si nici cu rabdarea nu prea pot sa spun ca stau prea bine. Dupa ore si zile de pescuit orb, fara speranta, prin fel si fel de ghioluri si canale ale Deltei, am fost aproape de renuntare. Din fericire, dupa alti citiva kilometri de tuneluri sapate prin terciul acesta de anotimpuri, am descoperit, intr-un tirziu, filonul. Visul oricarui cautator de aur. Aur verde-masliniu, cu pete aurii, aripioare galbui si dinti care se schimba cam des, daca ne intrebati pe noi, pescarii.

Am dat de stiuca, de frig si de guturai, daca nu de o raceala in toata legea - vedem cum mai evolueaza. Sa alergi cu barca de la un ghiol la altul pe frig si pe ploaie nu-i un gest lipsit de noima daca este sa ne luam dupa adincimea la care te-ai scufundat in aceasta pasiune. Eu, de exemplu, sint in ea pina peste cap, iar stiuca este, in aceste conditii, morcovul atirnat in fata barcii. Nu ma intrebati cite sute de litri de benzina am ars pentru citeva mirlite si o stiuca mai bine imbracata. Pina la urma, victoria este a ta nu neaparat cind le prinzi, ci cind dai de ele. Si, cum va spuneam, am dat de ele. Deci mai ascutiti o data cirligele ancorelor, lustruiti oscilantele, stergeti de praf voblerele si aranjati-va trusa cu naluci. In weekendul acesta se merge la stiuca!

Cu rapitorii nu-i de glumit, iar pescuitul, prin jocul sortii si al inexistentei celei de a doua sanse, te aduce mereu in punctul fara intoarcere. Daca te-ai hotarit sa evadezi, nu te mai poti razgindi. Indiferent de previziunile meteo, de realitatea zgribulita de afara, trebuie sa mergi. Orice gest ezitant va genera pareri de rau doar cu o zi mai tirziu. Odata facut mult asteptatul pas in barca si indiferent pe unde atacati intrarea spre Tarimul Fagaduintei, va sfatuiesc sa dati o raita prin ghiolul Lumina. Pe canalul Caraorman si de acolo pe canalul Vatafu ajungeti drept in ghiolul Vatafu, unde, tinind partea dreapta, veti nimeri fara prea mari emotii intrarea spre ghiolul Lumina. Dupa ce treceti de coliba cu doi ciini flaminzi de pe malul sting mai aveti foarte putin de navigat pe acest canal de legatura si ajungeti in ghiolul marilor sperante. Spre margini, spre stuf si, daca nu este nimeni acasa, lasati-va in deriva, pe vint, scanind apa metru cu metru. Astept la redactie fotografii cu capturi.