Curtea Constitutionala a respins, miercuri, contestatia liderului PRM Corneliu Vadim Tudor privind decretul prin care presedintele tarii a convocat referendumul referitor la votul uninominal.

In contestatia adresata CC si semnata de senatorii Corneliu Vadim Tudor si de Lucian Bolcas, PRM arata ca decretul presedintelui incalca prevederile articolul 90 din Constitutie, care obliga la consultarea Parlamentului cu privire la referendumul ce urmeaza a fi initiat, Parlamentul fiind consultat cu privire la un obiect al referendumului care in Decret a fost modificat.

"In acelasi timp, au fost incalcate prevederile din Legea 3/2000 privind organizarea referendumului, intrucit, in dorinta de a-l organiza concomitent cu alegerile europarlamentare, nu s-a stabilit o data, cum prevede legea, ci un termen, situatie in care toate procedurile scrutinului pot sa fie desincronizate", preciza PRM, in 24 octombrie.

PRM arata ca "prin aceasta nelegalitate s-a dat curs dorintei presedintelui Traian Basescu de a suprapune campania electorala pentru referendum cu cea pentru alegerile europarlamentare, pentru a putea sprijini direct Partidul Democrat".

PRM amintea, in contestatia adresata CC, ca in scrisoarea sefului statului prin care acesta solicita consultarea Parlamentului cu privire la organizarea si desfasurarea referendumului se specifica in mod expres ca presedintele doreste sa solicite poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa suverana cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului, incepand cu urmatoarele alegeri.

Semnatarii adaugat ca Parlamentul a avizat favorabil initierea de catre seful statului a unui referendum national consultativ cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului, incepand cu urmatoarele alegeri.

"Decretul 909 / 23 octombrie 2007 nu se mai refera la referendumul pentru care s-a pronuntat Parlamentul, ca urmare a respectarii obiectului consultarii, ci convoaca un cu totul alt referendum care nu a fost examinat de Parlament, in sensul ca acum acest obiect devine: ca, incepand cu primele alegeri care vor fi organizate pentru Parlamentul Romaniei, toti deputatii si senatorii sa fie alesi in circumscriptii uninominale, pe baza unui scrutin majoritar in doua tururi", sustineau semnatarii.

Potrivit PRM, este evident ca, in acest mod, au fost eludate procedurile constitutionale privind convocarea referendumului, deturnandu-se in mod inadmisibil obiectul consultarii populare prin stabilirea unui obiect cu privire la care Parlamentul nu s-a pronuntat.

"Trecand peste discutiile strict juridice cu privire la valabilitatea acestei sustineri este de remarcat ca operatia logica de trecere de la general la particular da o cu totul alta directie si un cu totul alt sens finalitatii acestui obiect. Convocarea unui referendum avand un obiect cu privire la care Parlamentul nu a fost consultat este un act neconstitutional care afecteaza procedurile de organizare a referendumului referitoare la stabilirea obiectului sau ce se va reflecta in intrebarea ce se pune pe buletinele de vot", spunea PRM.

In contestatie se sustinea ca in decret "nu se stabileste o data, ci un termen". "Data reprezinta o certitudine calendaristica exprimata prin fixarea unei anume zile determinate, nu determinabile. Termenul constituie un eveniment viitor de a carui realizare se leaga anumite consecinte juridice. Necesitatea stabilirii unei date si nu a unui termen deriva din aceea ca data scrutinului devine in economia procedurilor electorale data de referinta in raport de care se calculeaza datele desfasurarii tuturor actelor care compun aceste proceduri", scria PRM.
Mediafax