Prognoza BNR pentru 2007 a sarit cu 1,8 procente, la 5,7%
Şi pentru 2008 estimarea a crescut de la 3,7% la 4,3%
Isarescu: Dezinflatia nu ar trebui sa se mai bazeze pe aprecierea leuluiBanca Nationala a Romaniei a revizuit in urcare prognoza asupra inflatiei pentru sfarsitul acestui an, de la 3,9% la ultimul raport asupra inflatiei la 5,7% in prezent, depasind cu 0,7% intervalul de variatie care incadreaza tinta de inflatie, a anuntat ieri guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu.
De asemenea, banca centrala a modificat in crestere cu 0,6 puncte prognoza de inflatie pentru 2008, la 4,3% pe an, fata de 3,7% rata estimata in cel de-al doilea raport trimestrial asupra inflatiei.
Guvernatorul a reamintit ca inflatia anuala a urcat la 6,03% in septembrie si ca "de la o evolutie foarte buna in mai-iunie a inflatiei, apoi a iesit cu foarte mult din intervalul de variatie si exista posibilitatea ca sa ramana acolo inca cateva luni avand in vedere amplitudinea cresterii preturilor din august si septembrie".Cresterea preturilor alimentelor a fost stimulata si de deprecierea leuluiAcesta a pus evolutia din ultimele doua luni pe seama secetei asupra preturilor produselor alimentare, netemperat de aceasta data de importuri, pe fondul scumpirii alimentelor peste tot in lume. Mai mult, in trimestrul al treilea al acestui an cresterea preturilor alimentelor a fost stimulata in Romania si de deprecierea cursului de schimb al leului, care a scumpit importurile.
Totodata, guvernatorul bancii centrale a tinut sa sublinieze ca desi o mare parte din inflatie este pusa pe seama majorarii preturilor la alimente, care detin o mare pondere in cosul inflationist, aceste majorari de preturi au loc peste tot in lume, iar Romania nu este un caz izolat din acest punct de vedere.
Isarescu a mentionat ca pentru prima data exista o inversare intre trendul inflatiei anuale si cel al inflatiei medii anuale. "Stam mai bine la inflatia medie anuala decat la cea anuala", a spus seful BNR. "Daca inflatia anuala arata o tendinta - acum, de inrautatire -, inflatia medie anuala arata o tendinta de consolidare", a explicat Isarescu. Cu cat actuala "umflatura" e mai mare si se mentine mai mult, cu atat mai mult va fi afectata si inflatia medie anuala, si totodata si consolidarea.Isarescu: Nu dorim ca oamenii politici sa lanseze politici neviabileBanca centrala si-a propus o regandire a mix-ului de politici, inclusiv cea fiscala, parghia monetara nefiind suficienta. Isarescu spune ca BNR are in vedere reducerea inflatiei in marja tintei, sa reancoreze solid anticipatiile inflationiste si sa pregateasca terenul pentru o crestere sustenabila in perioada urmatorilor ani.
Totodata, guvernatorul a spus ca banca centrala nu prefera ca oamenii politici sa lanseze politici economice pentru castigarea alegerilor, care mai apoi se vor dovedi neviabile.
"Este datoria noastra sa spunem acest lucru si ceea ce spunem nu inseamna ca se refera la trecut, facem referire la trecut pentru a intelege mai bine prezentul si viitorul, ne referim cu precadere la perioada urmatoare. Ne referim si la Guvernul actual si la Guvernele urmatoare si nu ne referim la doua luni, nici la sase luni, ne referim la o perioada relativ indelungata intrucat impreuna cu Guvernul actual, intr-un fel validat indirect de catre Parlament, s-a propus societatii romanesti un program de trecere la euro - acesta putand fi considerat o strategie pe termen de sapte ani", a declarat Isarescu.
Acesta nu s-a situat contrar pozitiei Guvernului, care decide politica fiscala prin Ministerul Finantelor. "O sa spuneti ca BNR spune hais si Ministerul de Finante cea", insa contradictia este intre cresterea economica si dezinflatie, a completat Isarescu. Guvernatorul a luat in discutie si problema majorarilor salariale peste ritmul de crestere a productivitatii. "Presiunile salariale se vor mentine ridicate in contextul integrarii in UE, dar sa speram ca nu la nivelul celor din ultimii doi ani", a spus Isarescu."Nu reducerea dobanzii-cheie, ci relaxarea conditiilor de creditare a urcat imprumuturile"Potrivit guvernatorului, procesul de dezinflatie nu ar trebui sa se mai bazeze pe aprecierea leului, care ar putea afecta si mai mult dezechilibrul extern. "Nu exclud aprecieri ale leului in viitor, ca urmare a unor cresteri de productivitate", a adaugat Isarescu. Deficitul de cont curent a ajuns, spune Isarescu, la niveluri nesustenabile, iar presiunile salariale se vor mentine ridicate in contextul integrarii in Uniunea Europeana.
"Dezinflatia trebuie sa nu mai fie atenuata de aprecierea leului, ci de alte politici, cum ar fi, de exemplu, reducerea creditarii", a completat guvernatorul.
Avand in vedere nivelul actual al creditarii, seful BNR a mentionat ca aceasta componenta a crescut foarte mult in ultima vreme datorita relaxarii conditiilor de creditare si nu pe fondul reducerii dobanzii de politica monetara."Factorul care a condus la cresterea creditarii este legat de relaxarea conditiilor de creditare. Acestea au contribuit mai mult la expansiunea creditului decat reducerea dobanzii", a afirmat Isarescu. Guvernatorul a adaugat ca este dificil de spus in mod clar care dintre cei doi factori este mai relevant pentru accelerarea creditarii, insa impresia personala conduce spre relaxarea conditiilor de creditare. La sfarsitul lunii septembrie, valoarea creditului neguvernamental era de 129,06 miliarde de lei, in urcare cu 52,9% comparativ cu perioada similara din 2006, potrivit Mediafax. Cu toate ca bancile comerciale pot profita de conditii mai relaxate in a acorda credite, principala consecinta a turbulentelor de pe pietele financiare internationale asupra Romaniei ar putea fi ingreunarea accesului la finantare externa, spune Isarescu.