Padurile Pietrei Craiului au fost defrisate sistematic in ultimii ani, imediat dupa retrocedarea catre vechii proprietari, pe versantul sudic al masivului muntos ramanand doar cioturile taiate si bustenii aruncati in Valea Rucarului, ca marturie a lacomiei noilor reimproprietariti, dar si a ocoalelor silvice private. Nimeni nu a aplicat legea in Piatra Craiului si nimeni nu a raspuns pentru dezastrul ecologic.

Proprietarii care si-au primit padurile inapoi au gasit de cuviinta sa se imbogateasca rapid cu pretul retezarii din temelii a padurilor care altadata impanzeau versantul sudic al Masivului Pietrei Craiului. Daca pe celalalt versant, din judetul Brasov, lucrurile au fost tinute sub control de Directia Silvica Brasov, zona care apartine teritoriului cadastral al judetului Arges a fost literalmente devastata de vechii proprietari, care si-au obtinut padurile prin retrocedare.


OCOL SILVIC PRIVAT. Imbogatirea rapida a fost motorul care a determinat taierea copacilor chiar la tinerete, ceea ce face imposibila reimpadurirea mai repede de zece ani. Mai mult, proprietarii argeseni si-au infiintat ocol silvic privat pentru a taia organizat, in special fondul forestier care mergea pana sub Masivul Pietrei Craiului, mai ales pe teritoriul comunelor Rucar si Dambovicioara. Nici un proprietar de padure, nici un ocol silvic privat nu s-au ocupat de reimpaduririle prevazute de lege in cazul defrisarilor si, mai mult, nici un organ de cercetare penala nu s-a interesat de soarta acestor paduri taiate ilegal. Intrebat despre dezastru ecologic de pe versantul sudic al Pietrei Craiului, directorul Parcului National, Oliviu Pop, a replicat: "Este o veche poveste. Acum cativa ani s-au retrocedat padurile catre proprietarii argeseni, care le-au taiat de capul lor, legal si ilegal. Noi am dat amenzi de ordinul sutelor de milioane, dar degeaba. Sunt taiate anumite parcele, unde sunt arbori valorosi, pe suprafete mari. Zeci de proprietari au taiat unul pana la zece hectare de padure, iar ocolul silvic privat a taiat si el fara noima si fara sa tina cont de lege. Padurile apartineau obstilor, proprietarilor privati si primariilor din sudul masivului muntos. La Brasov situatia este mult mai buna, iar retrocedarile s-au facut cu respectarea legii. In zona Argesului este vorba despre paduri de molid, brad si foioase, care au disparut literalmente. Comunele noastre din zona Moeciu, orasul Zarnesti si Tohan nu au avut probleme cu defrisarile. La Rucar si la Dambovicioara insa e dezastru. Am vrut sa alertam presa, sa facem un reportaj, dar nimeni nu ne-a bagat in seama pana acum. Este mai bine acum decat niciodata".


PE MANA POLITIEI. Primarul orasului Zarnesti, Gheorghe Lupu, dezaproba defrisarile versantului sudic al Masivului Piatra Craiului. El sustine ca padurile Parcului National aduc un mare venit la bugetul orasului, datorita turistilor montaniazi. "Numai in judetul Arges exista asemenea probleme. La noi, pe versantul nordic al masivului au fost verificari la sange si nu i-am lasat sa taie un copac. La Rucar si la Dambovicioara insa este jale. Oamenii care au terenuri retrocedate taie fara sa tina cont de reguli si fiecare proprietar vrea sa se imbogateasca din paduri. Este vorba despre peste 100 de hectare. Noi incercam sa conservam Parcul National Piatra Craiului si speciile endemice de plante care exista numai aici. Taierile ilegale din zona Argesului afecteaza intregul ecosistem al masivului.


Degeaba au dat amenzi cei de la Parcul National, pentru ca valoarea copacilor taiati depaseste de sute de ori cuantumul acestor amenzi. Eu am crescut la Fagaras si nu taiam nici un copac frumos din padurea stramosilor mei, nici daca ne impuscau. Cei de la Arges trebuie dati pe mana politiei", spune primarul Gheorghe Lupu. Nici in judetul Brasov lucrurile nu stau mai bine, incepand cu anul 2004 fiind defrisate peste 1.500 de hectare de padure, de pe teritoriul Ocolului Silvic Brasov, aflat sub patronajul Primariei Brasov.