Miercuri, Cotidianul va propune un rendez-vous cu un demn urmas al lui James Joyce, prozatorul William Trevor, la fel de versat in proze scurte ca si in roman.

William Trevor Cox s-a nascut in Mitchelstown, County Cork, Irlanda, in 1928. A avut o copilarie nomada, din pricina carierei tatalui sau, manager de banca. Dupa cum ii placea sa spuna, a avut o copilarie de „tigan de clasa mijlocie". A schimbat mai bine de o duzina de scoli in mici tirguri de provincie din Irlanda natala pina la virsta de 13 ani, cind s-a mutat cu familia la Dublin. Desi avea ambitii destul de prozaice - voia sa devina, asemeni tatalui sau, functionar in banca -, a inceput sa sculpteze pe cind studia la Colegiul „Santa Columba" din Dublin. Dupa ce a absolvit „Trinity College" din capitala Irlandei, a lucrat ca sculptor. Pentru ca arta plastica nu-i aducea un venit multumitor a inceput sa predea limba engleza. Dupa ce a emigrat in Anglia, in 1953, a intrat in advertising si s-a apucat serios de scris. El insusi se prezinta drept un scriitor de povestiri care are ambitia de a scrie romane. Trevor este intr-adevar recunoscut drept un maestru al prozei scurte.

„Citindu-l pe Turgheniev" este o nuvela care a aparut impreuna cu povestirea „Casa mea din Umbria" sub titlul „Doua vieti". Motivul pentru care au fost publicate in acelasi volum este ca ambele nuvele au ca personaj principal o femeie ajunsa la virsta de 56 de ani. Desi la prima vedere par doua caractere total diferite, atit eroina din „Citindu-l pe Turgheniev", Mary Louise Dallon, cit si cea din „Casa mea din Umbria", Emily Delahunty, prefera sa se retraga din viata reala si sa isi gaseasca refugiul in imaginatie.

Mary Louise Dallon se casatoreste, fara a fi indragostita, doar pentru a scapa de la ferma parintilor sai, dar descopera, pe masura ce trece timpul, ca viata intr-un tirg de provincie este cel putin la fel de searbada ca si cea de la tara. Emily Delahunty paraseste un oras pitoresc, de la malul marii, pentru a scapa de un tata violent si abuziv. Dupa ce calatoreste in intreaga lume isi gaseste, crede ea, partea sa de paradis in Umbria. Nici un loc de pe pamint nu este insa paradisul si acest lucru ajung sa il constientizeze cele doua eroine. Ambele nuvele trateaza citeva subiecte recurente in opera lui Trevor: greutatile pe care femeile trebuie sa le infrunte intr-o lume dominata de barbati si, mai ales, nefericirea ca motivatie de evadare din realitate si de retragere in imaginar.

In „Citindu-l pe Turgheniev", Mary Louise, pentru a face fata unei casatorii lipsite de dragoste si unor rubedenii ostile, prefera sa fie considerata nebuna doar pentru a fi lasata in pace. Refuzind sa imparta patul cu sotul ei, ea se gindeste adeseori la singura ei mare iubire, la pasiunea pe care o avusese in copilarie pentru varul ei, Robert. Nefiind o adepta a actelor de curaj, ea prefera sa se afunde in propriile vise decit sa infrunte realitatea. In imaginatia ei, se proiecteaza impreuna cu Robert intr-o nuvela de Turgheniev pe care varul ei i-o citise in copilarie. Fascinatia pentru varul ei si pentru Turgheniev nu se stinge nici dupa moartea lui Robert. Ea ii cumpara acestuia toate posesiunile si continua sa se viseze traind alaturi de el in nuvela.

Ivan Sergheievici Turgheniev Maestru al realismului rus, prieten cu Gustave Flaubert si model al lui Guy de Maupassant, Turgheniev este un neintrecut analist al vietii sentimentale a eroilor sai, pe care-i surprinde, in ipostaze specifice, de la fulgeratoarea scinteie a primei idile adolescentine pina la pasiunea navalnica a tineretii si chiar pina la zbuciumul iubirilor tirzii, cel mai adesea ingradite de normele sociale. Asemeni lui Flaubert, care a creat-o pe nemuritoarea Madame Bovary, Turgheniev a dat nastere unor tulburatoare personaje feminine.

Biografia lui William Trevor Cox o gasiti pe www.cotidianul.ro/select