Uniunea Europeana a taiat peste 20% din cota "de aer curat" a Romaniei, decizia de reducere cu un asemenea procent nefiind motivata, inca. Masura are influente economice directe si extrem de insemnate, pentru ca veniturile pe care le-ar fi putut incasa Romania se diminueaza simtitor. Aceeasi masura, de reducere a plafonului maxim de emisii de dioxid de carbon, a fost aplicata la mai toate tarile din fostul bloc socialist, noi membre UE; in schimb, tarile vest-europene au avut parte de reduceri simbolice sau chiar deloc, fara a mai pune la socoteala favoritismele pentru Germania.
Comisia Europeana a aprobat, pentru Romania, cota de emisii echivalent CO2 de 75,9 milioane de tone, ceea ce reprezinta o reducere cu 20,7% fata de cota solicitata de tara noastra, de 95,7 milioane de tone anul, pentru intervalul 2008-2012.
Ministerul roman al Mediului a declarat ca nu a fost informat oficial despre aprobarea Planul National de Alocare. De aceea, nu poate face precizari in ce mod va functiona reducerea de 20%, adica daca se va face o reducere proportionala pentru toate instalatiile sau sunt vizate punctual cateva dintre ele. Ministerul Mediului a tinut sa precizeze ca "PNA nu este rezultatul unei negocieri intre tarile membre UE si Comisia Europeana, ci este rezultatul unei decizii directe a Comisiei, in baza PNA propus de fiecare tara, iar decizia Comisiei Europene nu se negociaza nici anterior si nici ulterior emiterii ei".
Prin decizia UE, Romania a pierdut dreptul la 19,8 milioane de certificate de emisie anual (n.r. - un certificat reprezinta o tona echivalent CO2). Avand in vedere ca, la ora actuala un certificat se comercializeaza cu peste 22 de euro, paguba anuala a Romaniei este estimata la mai mult de 400 milioane de euro anual.
PNA-ul de baza
Planul National de Alocare (PNA) este documentul fundamental prin care se recunoaste cantitatea de gaze cu efect de sera, exprimata in echivalent dioxid de carbon, ce o poate emite un stat membru al UE, pentru fiecare instalatie in parte. Depasirea acestor limite se sanctioneaza cu amenzi. Prin Protocolul de la Kyoto, statele semnatare se obliga sa reduca emisiile de gaze - UE si Romania cu 8%, comparativ cu 1989, pentru tara noastra. Romania si-a indeplinit obligatia, ramanand si cu un disponibil de "aer curat" insemnat dupa ce industria a decazut. Pentru asigurarea reducerii poluarii concomitent cu dezvoltarea economica, protocolul permite si anumite mecanisme, inclusiv comerciale, puse la punct de UE, prin care se pot comercializa certificate de emisii.
Esticii, penalizati
Ceea ce intriga este faptul ca Romania si-a fundamentat PNA dupa modelul danez, experti din aceasta tara ajutand efectiv la elaborarea documentului. Numai ca Danemarca a ramas cu PNA intact, iar Romaniei i s-a redus cota cu o cincime.
La ora actuala, 26 din cele 27 de state UE au PNA aprobat. Se poate constata foarte usor ca cererile tuturor statelor vest-europene nu au fost afectate in aceeasi masura. In schimb, cele mai dure lovituri le-au primit statele baltice, care au ramas cam cu jumatate din cota solicitata, dar si celelalte state est-europene. Din aceasta "confruntare", cel mai bine a iesit Germania, care a primit dreptul de a polua mai mult decat i se permisese.
Mai multe state din fostul bloc socialist, carora li s-a redus plafonul de poluare, au demarat actiuni de contestare a deciziei UE la Curtea de Justitie de la Haga. Romania nu exclude posibilitatea de a apela la aceeasi instanta pentru a-si sustine drepturile.
Doua masuri
De altfel, oficialii de la Bruxelles si-au aratat intentia ca, dupa expirarea perioadei 2008-2012, cota de "aer curat" ce revine UE sa fie administrata "la gramada". In aceste conditii, fiecare detinator de instalatie ar urma sa-si cumpere certificatele de emisie in baza carora are dreptul de a functiona, pentru a nu se produce distorsiuni pe piata. Masura ar fi tot in avantajul statelor dezvoltate din UE, astfel ca tarile mai putin dezvoltate, cum sunt Romania si Polonia, dar cu disponibil mare de plafon de poluare, sa suporte consecinte financiare.
Nu acelasi principiu l-a aplicat Comisia Europeana atunci cat a stabilit nivelul subventiilor agricole. Noile state membre beneficiaza de doar 25% din valoarea subventilor din tarile vechi membre UE, pentru ca nu suntem la nivelul lor.