Se intampla in seara zilei de joi. Aparent, o intalnire fara prea multa miza. Cu investitorii italieni. Invitat special? Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. Presa se putea astepta sa fie o discutie legata de importanta investitiilor italiene in Romania
Se intampla in seara zilei de joi. Aparent, o intalnire fara prea multa miza. Cu investitorii italieni. Invitat special? Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. Presa se putea astepta sa fie o discutie legata de importanta investitiilor italiene in Romania. Dar nu a fost numai asta.
Guvernatorul se foloseste de diverse prilejuri pentru a trimite mesaje. Oricui. Iar mesajele guvernatorului, pe langa faptul ca reprezinta un instrument important de politica monetara, este poate cel mai fidel indicator al starii economiei romanesti. Şi, mai ales, pentru perspective.
Sigur, si guvernatorul mai greseste. Atunci cand isi asuma lucruri pe care nu le face sau nu le poate controla. Asa cum a facut la inceputul acestui an, atunci cand, cu fraze de genul "cota unica si-a aratat efectele pozitive asupra economiei" gireaza momentan o politica pe care nici nu o controleaza si nici nu ii apartine. Dar acest mesaj a venit la jumatatea lunii februarie a acestui an, atunci cand totul putea sa mearga bine: BNR atinsese o tinta de inflatie pe care si-o propusese, perspectivele inflationiste pentru 2007 erau roz, si veneam dupa o crestere economica de aproape 8%. Insa guvernatorul stie ca atunci cand cresti de prea mult timp, exista posibilitatea limitarii ciclului de crestere. Acesta, de altfel, a fost unul dintre mesajele transmise de la intalnirea italienilor, pentru Guvernul Romaniei. Dar cel mai important este ca, in ultimele 2 saptamani, guvernatorul a inceput sa vorbeasca.
Iata ce scriam in Curierul National in urma cu fix doua saptamani, in articolul "Unde se duc mustele iarna": "BNR. Guvernatorul Mugur Isarescu tace. Bate doar apropouri catre guvern si refuza sa iasa public pentru a spune ca politica fiscala raneste politica monetara. Iar rezultatul va fi ratarea oportunitatii pe care Romania o are de la 1 ianuarie 2007: dezvoltarea ca stat membru al Uniunii Europene. Daca vorbeste si sustine politicile guvernului, Mugur Isarescu s-ar compromite. Parerea mea. Iar daca tace - inseamna ca e de acord. Iar rezultatul este acelasi. Unde se duce guvernatorul iarna? In turnul de fildes. Ca e mai bine".
Nu vreau sa imi asum meritul ca BNR a inceput sa transmita avertismente dupa ce totul arata ca e momentul sa nu se mai bata doar apropouri. Pentru ca, pana acum, fix asta facea guvernatorul. In urma cu aproape o luna, in data de 2 octombrie, scriam in revista Money Express, in articolul "BNR. Decizia", ca banca centrala a inceput sa strige dupa ajutor, insa doar prin apropouri. Spuneam ca guvernul, prin politica fiscala si cea a veniturilor bugetare se dovedeste a fi simplu spectator. Şi citam atunci din comunicatul BNR din 31 iulie, in care se bateau apropouri, amintind totodata comunicatul BNR in care apropourile deveneau strigat de ajutor. Acum, BNR a devenit imperativ. "Opriti risipa", a transmis guvernatorul catre guvern. Sa descifram mesajele.
Inflatia. A derapat. Iar guvernatorul cauta motivatii indepdendente - scumpirea alimentelor si faptul ca acestea au o pondere prea mare in indicele preturilor de consum (40% din preturile urmarite sunt la produse alimentare). Guvernatoul critica indicele, alaturand ponderea din statele Uniunii Europene: 18-20%. Sigur, acum e rau, dar in 2006, tocmai alimentele (in special dovlecii, patlagelele, vinetele) au fost cele care au punctat decisiv (pe langa intarirea leului) la atingerea tintei de inflatie. Atunci a fost mult prea bine pentru inflatie, acum este mult prea rau. Concluzia? Indicele preturilor de consum are o componenta discutabila. Revizuiti-l!
Deficitul de cont curent si cel comercial. "Problema!" a spus guvernatorul si a argumentat printr-o serie de elemente pe care le-ati gasit de-a lungul timpului si in analizele mele din Curierul National. Pe scurt, aceste deficite nu reprezinta o problema atunci cand ele sunt finantate indepdendent (din investitii straine directe). Dar cand investitiile scad, se majoreaza riscurile. In mare, deficitul de cont curent reprezinta plusul de consum al romanilor peste ceea ce ei economisesc. Acesta este acoperit din economiile altor nationalitati, care vin pentru randamente. Cand randamentele scad (si scad in Romania), ei isi retrag banii, cu tot cu profituri. Leul se depreciaza, iar inflatia creste. Concluzia? BNR are parghii limitate, intinse la maximum, iar guvernul ar trebui sa apese parghia fiscala pentru reducerea deficitelor.
Investitiile straine directe (ISD). Premierul Tariceanu spune ca, in 2007 vom avea investitii egale cu cele din 2006 (9,1 miliarde de EURO). Mi-e teama ca singurul argument este ca domnia sa vrea asa (in 8 luni, ISD-urile au fost doar de 4,1 miliarde, si nu mai avem vreun BCR de vanzare care sa ne aduca 2,25 miliarde EURO pe final de an". Dar guvernatorul mai remarca, in premiera, un lucru: structura ISD-urilor. Sigur, 15 Carrefour-uri sunt bune, spunea guvernatorul, pentru ca ne civilizeaza. Dar nu reprezinta tocmai ISD-urile de care avem stricta nevoie (investitiile in tehnologii, care sa conduca la cresterea productivitatii muncii, si la randamente superioare". Concluzia? Investitiile vin "mai rar", si nu sunt cele mai potrivite. De ce? Pentru ca, intr-un climat financiar turbulent, raportul risc/randament nu mai e atat de favorabil investitorilor.
Forta de munca. Este al patrulea avertisment al guvernatorului. Politica fiscala incurajeaza oamenii din afara sferei productive, mai degraba sa stea acasa decat sa produca. Iar aici guvernatorul a amintit si despre problema salariului minim (cunoasteti, in Romania s-a dublat salariul minim prin ceva asemanator ordonantei). Ce productivitate? Ce eficienta? Ce randament? Concluzia? Ordonanta, nene...
Bugetul. Opriti risipa - striga Isarescu. Avem un excedent bugetar dupa 9 luni - foarte bine. Nu va bateti joc cheltuind in ultimele 2 luni ca si cand sunteti pe ultima suta de metri a vietii. Chiar daca sunteti... nu risipiti, ganditi-va la urmasi si la dezechilibrele urmatoare. Concluzia? Fiti responsabili, pentru ca banul pe care matale - guvernul il gestionezi, nu e al tau, ci e al romanilor pentru romani.
Concluzia mea? M-a incantat pozitia Bancii Nationale a Romaniei, exprimata de guvernator. Pentru ca vad responsabilitate la Banca Nationala (nu numai la guvernator). Pentru ca noi, analistii economici, atunci cand avem pozitii legate de derapajele economice, suntem denumiti "piromani ai preturilor" sau "emisari ai apocalipsei". Sigur, pentru cei care sunt la putere, nestiind sa apese pe butoane, au o singura parghie - "datul din gura". Doar ca asta nu corecteaza situatia. Ci dovedeste ca la noi previziunile se fac "pixamente". Adica, din pix. Adica, cum vrem "noi" sa fie.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.