Disparitia telespectatorului cu telecomanda, invazia product placementului, amenintarea televiziunii digitale. Sint doar trei fete din multele scenarii ale viitorului, prevazute pentru audiovizualul autohton. "Trebuie sa stim si pe ce ne bazam. Dar acum, acest «pe ce ne bazam» se schimba", a facut introducerea in cursul "Tendinte in audiovizualul european si impactul lor asupra pietei din Romania", Ioana Avadani, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent. Prezentarea a venit la solicitarea Consiliului National al Audiovizualului, iar principalul subiect de discutie l-a constituit noua Directiva a Serviciilor Media Audiovizuale, urmasa cunoscutei Directive a Televiziunii fara Frontiere. O alta tema recurenta a cursului a fost amenintarea televiziunii digitale, metamorfoza obligatorie pina in 2012 pentru toata Uniunea Europeana.

"Ne trezim pe 1 ianuarie 2012 si avem toti televiziune digitala. Toti romanii. Dar ce inseamna asta de fapt? Trebuie sa avem toti televizoare care sa o poata recepta, emitatorii sa aiba tehnologia de a o difuza, producatorii de programe - capacitatea de a o furniza, insfrastructura, lege. Deci un buget si o strategie. Dar noi nu avem nimic pina acum", avertizeaza Ioana Avadani. Romania a primit opt frecvente digitale de la Bruxelles. "Opt frecvente e mult. Vom avea patru televiziuni nationale, in contextul in care acum sint doar doua", traduce schimbarea Avadani. Retelele analogice (cele pe care emit in prezent posturile din Romania) nu vor mai avea nici un fel de protectie din momentul in care UE va trece la digitalizare, mai spune ea.

Tacerea radiodifuzorilor asupra acestui subiect este explicata de incercarea de a-si atribui frecventele in subteran. "Este vorba despre redistribuirea totala a mediei in Romania. Este un super subiect. Apoi, cum explicam lui nea Gheorghe ca din 2012 trebuie sa isi schimbe televizorul sau ca ii trebuie un decodor pentru a putea recepta orice semnal? E nevoie de o comunicare intensa a efectelor acestui proces si, mai ales, a fiecarui pas care se intimpla in legatura cu el in Romania", se revolta Avadani.

In cinci ani, nu vom mai avea de-a face cu traditionalul telespectator cu telecomanda, ci de cel la mobil, la calculator si la alte device-uri multimedia. El va avea puterea de a-si programa singur emisiunile si show-urile care ii plac. Pentru ca digitalizarea nu numai ca este inevitabila, dar ea va deveni o realitate in cinci ani. Iar ea nu va insemna doar o imagine mult mai buna pentru public, ci o transformare profunda a ideii de televiziune, a explicat Ioana Avadani. Unul dintre efecte va fi diferenta intre producatorul si difuzorul de programe: "Presiunea va sta pe umerii celor care fac continut. Batalia nu se va mai da pe licente. Deci avem o provocare la nivel de piata, de producatori, dar si a meseriei de jurnalist", detaliaza directorul CJI.

Alegindu-si programele, telespectatorii vor putea sa ocoleasca mult mai usor calupurile publicitare, iar urmarea directa a acestui fapt va fi dezvoltarea product placementului. "Televiziunile traiesc in prezent din publicitate. Pentru a supravietui, e nevoie de o reinventare a publicitatii, astfel incit sa intre chiar in timpul programelor pe care le vor alege telespectatorii", spune Ioana Avadani.

Viitoarele efecte ale digitalizarii au fost imaginate si de specialistii UE. In 2004, ei au observat ca tehnologia schimba dramatic piata, asa ca au incercat sa surprinda aceste tendinte la nivel legislativ. Asa a inceput revizuirea directivei Televiziunea fara Frontiere, iar noul document s-a finalizat de-abia dupa trei ani. De altfel, votul final a fost programat chiar pentru azi, 26 octombrie. "Intre timp insa, tehnologia a facut un pas inainte si nu stim cit au reusit sa tina pasul cu ea, chiar si cu amendamentele care s-au luat pe parcurs. Este o forta atit de puternica, incit o sa ne-o ia cu mult inainte", a comentat Ioana Avadani. Toate prevederile Directivei vor trebui transpuse, in maximum doi ani, in legislatia audiovizuala a fiecarui stat. In functie de tara, regulile ei vor putea fi inasprite sau relaxate. "Transpunerea acestor prevederi in 27 de state s-ar putea sa duca la 27 de directive diferite. Asa ca exista un comitet, la nivelul UE, care va incerca sa le armonizeze", adauga directorul Centrului pentru Jurnalism Independent.

Unul dintre punctele delicate ale acestei Directive este principiul pastrarii tarii de origine. "Pe principiul tarii de origine se intimpla multe manipulari si de el tin multe interese", a observat Gabriela Stoica, membru CNA. Ea a dat exemplu posturilor Cartoon Network, din Marea Britanie si Minimax, din Cehia, care, desi sint atacate de multe ori de societatea romaneasca pentru violenta, nu pot fi trase la raspundere in nici un fel de CNA. Situatia este aceeasi pentru toate posturile care au o alta tara natala si care asculta de legislatia de acolo, chiar daca sint retransmise in Romania. Exista totusi posibilitatea ca institutiile de reglementare sa se adreseze Comisiei Europene, iar ea sa apeleze la organismele din tara din care provine televiziunea cu probleme. Pentru a se intimpla ceva insa, trebuie aduse dovezi ca s-au incalcat drepturile omului in mod repetat si cel putin un an.

Ioana Avadani a amendat si unele pasaje interpretabile sau vagi ale Directivei. Aici s-au incadrat si reglementarile despre product placement si publicitatea mascata, dar chiar si definitia serviciilor media care intra sub incidenta Directivei. Este destul de clar insa ca noul act de reglementare UE relaxeaza difuzarea de publicitate si teleshopping, care poate fi programata la fiecare 30 de minute de program. Pina acum regula era la 45 de minute. Daca pentru publicitate, volumul maxim este de 12 minute pe ora de program, promo-urile nu au astfel de limite. Unele tari insa le-au reglementat la maximum 3 minute, completeaza Gabriela Stoica.

Directiva face un pas inainte in legatura cu alfabetizarea media. "Ne spune ca ar trebui sa ne educam publicul in culisele media", arata Ioana Avadani. "Foarte multi au ajuns la concluzia ca trebuie sa isi asume responsabilitatea educarii. De asta a intervenit chiar si in definitia serviciilor audiovizuale din Directiva. Realitatea a demonstrat ca media educa, chiar mai mult decit scoala. Media concureaza scoala", a comentat si Gabriela Stoica. Si transparenta a fost captata de documentul Uniunii Europene. "Iata un paragraf care deschide posibilitati pentru Romania de a avea o imagine mai clara asupra proprietatilor media. Trebuie sa spunem cine ne informeaza, ne educa si ne distreaza", spera directorul CJI.