Mineko Iwasaki, gheisa-fenomen de la sfirsitul lumii florii si salciei din Kyoto, a pierdut razboiul emotiilor cu autorul best-sellerului „Memoriile unei gheise".

Socata si dezonorata de brutalitatea cu care Arthur Golden i-a dezvaluit identitatea cind si-a publicat romanul - ce a facut numai inconjurul lumii anglo-saxone in patru milioane de exemplare si a fost tradus, pe deasupra, si in 32 de limbi -, dar si de faptul ca i-a asociat numele cu perpetuarea cliseului gheisa - curtezana de lux, Mineko Iwasaki se straduieste in romanul sau replica, „Adevarata viata de gheisa", sa restabileasca bunul nume al castei din care a facut parte.

Editura Humanitas, cea care a publicat romanul lui Golden, face acum cunoscuta si versiunea ei despre „femeile artelor" din cartierul de gheise Gion, din Kyoto, care a inflacarat fantasmele barbatilor occidentali dintotdeauna si a ros de curiozitate inima femeilor din Vestul diferit civilizat. Mineko Iwasaki isi semneaza povestea, ce prezinta fragmentul ei de viata din cei 400 de ani cit are traditia gheiselor in Japonia, impreuna cu Rande Brown, o scriitoare si traducatoare americana, preocupata de crearea puntilor intre lumile orientala si occidentala.

Best-seller si ea in Statele Unite, „Adevarata viata de gheisa" se citeste din scoarta in scoarta, dar, spre deosebire de romanul lui Golden, cu interesul pe care-l arati unui documentar de stiinte culturale. Mineko Iwasaki, gheisa care mai mult decit oricare din ultimul lor secol a stiut cum sa minuiasca emotiile in arta care a facut-o faimoasa, dansul, si despre care chiar Arthur Golden spune ca e de o inteligenta incintatoare, si-a scris cartea intr-un stil sobru, sec, precis, care tine parca rusinat emotiile legate, ca un inginer japonez care reconstruieste un mecanism sofisticat si vechi, jinduit de generatii de necunoscatori, dar fara sa reuseasca sa-i redea in pagini fiorii vietii cu care a fost trait si cu care nu face sa bata ca niste tobe inimile cititorilor. Lucru care lui Arthur Golden i-a reusit, iar teama ei poate avea temei: Golden ar putea avea ultimul cuvint la sfirsitul lumii florii si salciei din Gion.