Codurile dupa caltabos

Deputatii au adoptat marti o serie de modificari la Codul penal si Codul de procedura penala, care vizeaza sanctionarea cu inchisoarea pentru divulgarea continutului convorbirilor interceptate, dar reglementeaza si interceptarea telefoanelor si efectuarea perchezitiilor. Camera Deputatilor a adoptat, in calitate de for decizional, Ordonanta de urgenta 60/2006 cu amendamente, actul normativ fiind trimis spre promulgare presedintelui Basescu. Interesant este ca senatorii au respins anul trecut OUG 60/2006, iar deputatii au adoptat ieri o varianta imbunatatita de liberalul Timis si pesedistul Nicolicea. Aceasta inaspreste de peste trei ori pedeapsa pentru cei care divulga continutul unei interceptari telefonice sau a unei inregistrari audio-video, cum a fost cazul celebrului caltabos al lui Remes. Adoptarea amendamentelor s-a facut marti in Comisia Juridica. Este limpede ca demnitarii au tinut sa se puna la adapost de episoade care le-ar putea distruge definitiv carierea politica, de genul celui in care a fost implicat ex-ministrul Agriculturii. Si pentru ca nu au putut actiona asupra ziaristilor, protejati de deciziile CEDO, au lovit direct la sursa pentru a descuraja orice scurgere de informatii. Cat despre ascultarea unor ministri, nici nu mai poate fi vorba pentru ca semnalul de urmarire penala este dat de Comisia de la Cotroceni si este aflat de toti romanii. (C.F.V.)
Potrivit deputatului liberal Ioan Timis, in favoarea acestor modificari au votat toate partidele, fara exceptie, legea intrunind 217 voturi "pentru". Democratii au sustinut insa ca s-au pronuntat "impotriva" si au acuzat ca, in noua forma, Codul penal este "un atac la democratie". Initial, Ordonanta a fost respinsa de Senat, dar votul Camerei Deputatilor este decisiv. Modificarile adoptate marti de catre plenul Camerei Deputatilor au fost insusite anterior de comisia juridica, sub forma unor amendamente ale deputatului PSD Eugen Nicolicea si ale liberalului Ioan Timis. Potrivit uneia dintre noile prevederi din Codul penal, persoanele aflate in exercitiul functiei, care "isi depasesc atributiile de serviciu" prin divulgarea continutului convorbirilor interceptate, sunt pedepsite cu inchisoare de la doi la sapte ani. Complet, articolul stipuleaza ca: "Se sanctioneaza sustragerea, distrugerea sau retinerea unei corespondente, precum si divulgarea continutului acesteia, chiar atunci cand a fost trimisa deschisa sau a fost deschisa din greseala, ori divulgarea continutului unei convorbiri sau comunicari interceptate, sau inregistrate audio ori video, fara drept (...) Daca faptele prevazute au fost savarsite de catre o persoana in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu depasirea limitelor acestora, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi".
Noi reguli in privinta perchezitiei
O alta modificare adusa de catre deputati prevede ca autorizatia de interceptare data procurorului sa fie acordata dupa declansarea urmaririi penale: "Cererea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala trebuie sa fie insotita, in mod obligatoriu, de o copie dupa rezolutia de incepere a urmaririi penale. Autorizatia de interceptare data cu incalcarea prevederilor prezentului articol este nula". De asemenea, potrivit noului Cod de procedura penala, procurorii pot cere mandat de perchezitie numai dupa ce prezinta dovada ca persoana anchetata a refuzat sa predea obiectele sau inscrisurile cerute, sau daca aceasta tagaduieste existenta sau detinerea acestora. Pe de alta parte, noul Cod penal prevede pedepse mari doar pentru prejudicii care depasesc 30.000.000 lei, aproximativ 9 milioane de euro, fata de numai 60 de mii de euro, in vechea varianta a legii. (R.I.P.)
Frana pentru procurorii lui Morar
Camera Deputatilor a trimis Presedintiei Romaniei, in vederea promulgarii, un proiect de lege votat, privind modificarea unor articole din Codul de procedura penala si din Codul Penal, care reglementeaza institutia interceptarii comunicatiilor si secretul corespondentei.
Interceptarea de 48 de ore, eliminata
Principala modificare legislativa se refera la art. 91, indice 1 din Codul de procedura penala - privitor la calitatea celui care poate solicita un mandat de interceptare - caruia i s-a adaugat dupa aliniatul 9, urmatorul text: "Cererea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, prevazuta la alin. 1, trebuie insotita in mod obligatoriu de o copie dupa rezolutia de incepere a urmaririi penale dispusa in conformitate cu prevederile art. 228. Autorizatia de interceptare data cu incalcarea prevederilor prezentului articol este nula". Informatiile lansate ieri pe diferite canale media lansau ideea ca de acum inainte infractorii vor banui ca sunt ascultati, deoarece vor afla ca s-a inceput urmarirea penala impotriva lor, inainte de a se cere autorizatia de interceptare. Si ca atare nu vor mai vorbi prostii pe telefon. In realitate, articolul 1, aliniatul 1 al art. 91 din vechiul si actualul Cod de procedura prevede: "Interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin telefon ori prin orice mijloc electronice de comunicare se realizeaza cu autorizarea motivata a judecatorului, la cererea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala". Acest text in vigoare, care este opera ex-ministrului Macovei, era ignorat de anumiti procurori, care solicitau autorizatii de interceptare fara sa dispuna in prealabil inceperea urmaririi penale (obligatorie atunci cand se constata indicii temeinice privitoare la comiterea sau intentia de comitere a unei infractiuni). De fapt este practica curenta actuala, de a asculta fara urmarirea penala inceputa - in pofida obligatiei legale care stipuleaza ca numai procurorul "care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala" (adica cel care a inceput urmarirea penala) poate solicita judecatorului autorizatia de interceptare. Este de bun simt ca nu poti solicita interceptarea cuiva fara sa ai indicii temeinice, altminteri inseamna ca anchetatorii nu au probe, dar vor sa te asculte luni in sir, poate-poate cineva calca pe bec si se poate face un dosar penal.
Camera a anulat dreptul procurorilor de a efectua in cazuri de urgenta, interceptari cu de la sine putere pe o perioada de maximum 48 de ore. De care in practica se facea abuz, prin prelungiri succesive ale perioadelor de ascultare din 48, in 48 de ore. In aceasta privinta, CEDO de la Strasbourg a statuat fara echivoc ca masurile privind drepturile si libertatile fundamentale ale Omului nu pot fi restranse decat de magistrati independenti, iar in Romania, se stie, ca procurorul nu este considerat magistrat independent ci "agent guvernamental" (definitie data procurorului roman in hotararea CEDO de la Strasbourg din cazul "Pantea vs. Romania".
Dovada pentru perchezitii
Pe de alta parte, s-a modificat art. 100 din Codul de procedura penala care prevede: "Cand persoana careia i s-a cerut sa predea vreun obiect sau vreun inscris dintre cele aratate in art. 98, tagaduieste existenta sau detinerea acestora, precum si ori de cate ori exista indicii temeinice ca efectuarea unei perchezitii este necesara pentru descoperirea si strangerea probelor se poate dispune efectuarea acesteia". Acest text de lege, existent in vechiul si actualul cod, a fost completat de deputati cu urmatorul text : "Dovada refuzului de a preda vreun obiect sau vreun inscris dintre cele aratate in art. 98 sau dovada tagaduirii existentei sau detinerii acestuia se face in baza unui proces verbal". Completarea deputatilor din proiect nu face decat sa conditioneze emiterea unui proces-verbal care sa demonstreze ca procurorii indeplinesc cerinta din vechea si actuala lege. Dovada pe care unii procurori nu o realizau.
Pedepse aspre pentru "sifonari"
Cat priveste modificarile aduse art. 195 din Codul penal, privitor la infractiunea de "violarea secretului corespondentei", acesta nu va afecta sub nici o forma libertatea jurnalistilor, care conform deciziilor CEDO de la Strasbourg nu raspund de scurgerea nici unei informatii clasificate, aceasta raspundere revenind doar celor insarcinati cu protejarea infromatiilor secrete. Textul de lege din actualul Cod penal a fost completat cu prevederea ca obligatia pastrarii unui secret sa priveasca si "interceptarea audio sau video", categorie de informatii nementionata explicit in vechiul text. Acest text vizeaza fara indoiala cazuri de genul celor in care procurorii sau agentii serviciilor secrete scurg spre presa inregistrari, care se comunica intre institutii, si care constituie secret de serviciu sau de ancheta. Deputatii au decis ca persoanele aflate in exercitiul atributiilor de serviciu, care comit astfel de violari ale secretului corespondentei risca o pedeapsa de la 2 la 7 ani inchisoare. Inainte pedeapsa era de la 3 luni la 2 ani. (Razvan SAVALIUC)
Ioan Timis, deputat PNL
Modificarile nu vizeaza jurnalistii
Deputatul PNL Ioan Timis, membru in comisia juridica, a apreciat ieri ca noile modificari la codul penal nu reprezinta "un pumn in gura jurnalistului", ci fac diferenta intre activitatea publica a demnitarilor si viata privata a acestora. "Toate constitutiile ocrotesc si protejeaza viata intima si privata a cetateanului. Liberalul a explicat ca, din punct de vedere al noului act normativ, demersul jurnalistilor de la TVR in cazul Remes a fost unul absolut corect, pentru ca materialele difuzate au avut legatura cu activitatea demnitarului, care negocia ceva legat de functia sa publica. "Prin modificarile facute, noi am dorit doar sa stabilim regului stricte pentru organele de urmarire si cercetare penala ca aceastea sa respecte drepturile omului", a explicat Timis. (R.I.P.)
Daniel Buda, deputat PD
"Este un atac la democratie"
Deputatul democrat Daniel Buda a declarat ieri ca PD a votat impotriva modificarilor aduse OUG 60/2006 si a anuntat ca va propune colegilor sai sa ceara presedintelui Basescu sa retrimita Parlamentului actul normativ. "Este un atac la adresa democratiei", a comentat deputatul modificarile aduse de deputati la codul penal. El s-a aratat convins ca seful statului nu va promulga legea si a sustinut ca democratii au incercat sa o retrimita la comisie. El a declarat ca pedistii nu au fost prezenti la sedinta comisiei juridice in cadrul careia s-au adoptat amendamentele, pentru ca au participat la lansarea eurocandidatilor PD. (R.I.P.)
Istoria interceptarilor
Dupa 1990 si pana in anul 1997, interceptarea telefoanelor nu a existat in Codul de Procedura Penala ca mijloc de proba pe care sa-l aiba procurorul. Aceasta masura era prevazuta doar in Legea 51/1991 referitoare le siguranta nationala, procurorul primind dreptul de a emite acest fel de mandat pentru sase luni, cu posibilitatea reinnoirii, tot pe perioade de sase luni, la nesfarsit. Odata cu modificarile aduse CPP in anul 1997, legiuitorul roman a permis procurorilor sa emita mandate de ascultare si inregistrare a convorbirilor telefonice pentru o perioada de 30 de zile. Reinnoirea mandatului se putea face de trei ori, tot pentru 30 zile. Din 2004, procurorul nu a mai putut sa emita autorizatii de interceptare, acest lucru fiind exclusiv atributul judecatorului, care acorda un mandat de 30 de zile, reinoit pentru maxim 90 de zile. Aparitia Legii 508/2004, referitoare la depistarea si combaterea infractiunilor de criminalitate organizata si terorism, dar si aplicarea OUG nr.78 pentru modificarea si completarea normativelor de functionare a Parchetului National Anticoruptie au permis, in cazuri de urgenta, ca procurorii sa emita mandate de interceptare a convorbirilor telefonice pentru 48 de ore, fara avizul judecatorului. Insa au fost obligati ca tot in termen de 48 de ore de la emiterea unui astfel de mandat special de interceptare sa ceara confirmarea judecatorului. In anul 2006, prin adoptatrea si aplicarea legii 278 referitoare la reforma justitiei, s-a permis procurorilor sa emita in continuare astfel de mandate. (Silviu ALUPEI)

---

Despre autor: