Csutak Istvan, autorul Conceptiei Uniunii Democrate Maghiare din Romania privind reorganizarea regiunilor,s-a "jucat" cu datele statistice si cu prevederile europene pentru a atinge un singur tel. Este vorba despre obtinerea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc. A ajustat toate datele incat forma finala a proiectului de reimpartire a Romaniei sa respecte oferta electorala a UDMR. "Pe plan national, UDMR aspira pentru crearea cadrului legislativ al autonomiei culturale si teritoriale, respectiv infiintarea sistemului institutional necesar exercitarii dreptului la autodeterminare. Consideram oportuna elaborarea si prezentarea in fata Parlamentului Romaniei a unui proiect de lege, care sa asigure un statut special acelor unitati administrative - indeosebi Ţinutului Secuiesc - unde comunitatile nationale maghiare se afla in majoritate", se sustine in documentele programatice ale UDMR. Extrem de grav este faptul ca acest plan este deja pus in practica de ministrii Uniunii folosind abuziv inclusiv fondurile europene. "Este de importanta fundamentala ca regiunile ce vor fi create sa dispuna de sisteme institutionale autonome si eficiente, precum si de identitate proprie", declara recent Laszlo Borbely, ministrul Dezvoltarii, lucrarilor publice si locuintelor. Pasivitatea primului ministru Calin Popescu Tariceanu este surprinzatoare. Faptul ca liderii UDMR sunt speriati ca nu vor atinge pragul electoral nu scuza actiunile intreprinse.
Oferta UDMR este una falsa menita sa induca in eroare pana si pe propriii alegatori. In acest caz, Csutak Istvan a imbinat datele in mod grosolan, ceea ce este surprinzator pentru un fost demnitar in Ministerul Integrarii. Ştiu ca datele tehnice plictisesc, dar ele sunt absolut necesare pentru a demonstra diversiunea UDMR. Statistica a fost transformata in unealta politica atunci cand s-a analizat ritmul de dezvoltare pe judete si pe actualele 8 Regiuni de Dezvoltare. Sunt date la nivelul anului 2003 privind absorbtia fondurilor europene si PIB pe regiuni fara a face corelari specifice. Dar acest lucru este minor fata de interpretarile in limba maghiara a prevederilor si a conceptelor europene. Afirmand ca Uniunea Europeana nu are obiectii, UDMR propune formarea a 15 noi Regiuni de Dezvoltare Regionala ca unitati teritorial - administrative disticte. Un pas esential pentru atingerea autonomiei Ţinutului Secuiesc, teritoriu delimitat clar pe harta Uniunii. Dezinformare. Prin aceasta propunere se incalca flagrant prevederile Capitolului 21 negociat cu Uniunea Europeana. Este ciudat cum un fost secretar de stat in Ministerul Integrarii sa uite subit, ca in concordanta cu prevederile Uniunii Europene si ale legislatiei nationale actualele regiuni de dezvoltare s-au constituit prin asociere benevola de judete vecine, iar regiunea de dezvoltare nu este unitate administrativ-teritoriala. O alta dezinformare. In proiectul UDMR se afirma ca in Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului de modificare a regulamentului privind instituirea nomenclatorului comun al unitatilor teritoriale de statistica ( regiuni denumite NUTS) nu se regaseste clasificarea NUTS pentru Romania. Acest lucru ar face posibila, in falsa acceptiune a UDMR, o reimpartire a regiunilor. "In urma aderarii si datele Romaniei ar fi trebuit sa apara in Anexa Regulamentului, lucru care nu s-a petrecut. Anexele modificate, publicate pe data de 1 februarie 2007, nu contin clasificarea NUTS pentru Romania"- sustine Csutak Istvan in Proiectul UDMR. Abila pozitie. Intr-adevar, in februarie, anexele respective nu au fost modificate. Dar in martie? Ei bine, clasificarea unitatilor teritoriale statistice exista in Anexele Regulamentului mentionat, iar liderii UDMR cunosteau foarte bine acest lucru, dar l-au ascuns, deoarece intregul proiect de reimpartire a Romaniei nu mai avea nicio valoare. Asadar, pentru buna informare, la aceasta ora Romania este impartita in urmatoarele unitati teritoriale statistice si anume: Macroregiunea 1 din care fac parte Regiunile de Dezvoltare Nord-Vest si Centru, regiuni care cuprind judetele Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu Mare, Salaj, Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu; Macroregiunea 2 formata din Regiunile de Dezvoltare Nord-Est si Sud-Est; Macroregiunea 3 compusa din Regiunile Sud-Muntenia si Bucuresti-Ilfov si Macroregiunea 4 formata din Regiunile Sud-Vest Oltenia si Vest. In total, 4 Macroregiuni, 8 Regiuni de Dezvoltare Regionala si 42 de judete. Mai mult, s-a stabilit ca aceasta clasificare este obligatorie pentru toate statele membre ale Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, intreg Proiectul UDMR nu are nicio sustinere, nefiind altceva decat o pacaleala electorala. O compilatie de cifre si de date nereale, totul cu scopul de a forta obtinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc. Desigur ca inglobarea judetelor Covasna, Harghita si Mures intr-o singura regiune de dezvoltare, asa cum propune UDMR, nu este intamplatoare.