Cartea pe care Cotidianul v-o propune in aceasta saptamina, „Galaad", aduce aerul de mult uitat al clasicismului, dublat de un exercitiu de gindire critica pur contemporana.

Marilynne Robinson a fost nominalizata la Premiul Pulitzer in 1980 cu „Housekeeping", dar l-a cistigat abia douazeci si patru de ani mai tirziu, cu romanul „Galaad". In toata aceasta perioada care separa cele doua volume, scriitoarea americana a decantat riguros, documentaristic, ceea ce criticii au numit un modernism clasic, atit pentru stilul in care isi livreaza textele, cit si pentru temele pe care le dezbate.

Daca „Housekeeping", care figura in 2003 in topul celor mai bune o suta de romane realizat de „Guardian", urmareste viata a doua surori dintr-un oras fictiv din Idaho, nevoite sa schimbe, o data cu locuinta, si sistemul de referinta, in functie de cei care le purtau de grija, „Galaad" schimba registrul. Romanul urmeaza insa un traseu care arata, pas cu pas, felul in care autoarea si-a cristalizat parerile si convingerile in ceea ce priveste una dintre temele sale de interes, teologia. Conceput ca o scrisoare a reverendului John Ames, un pastor congregationist din oraselul Galaad, catre fiul sau, romanul nu numai ca urmareste viata reverendului, dar si felul in care protestantismul s-a infiltrat in viata comunitatilor americane, modelind-o intr-o oarecare masura.

Desi o astfel de tema ar putea fi considerata mai degraba reprezentativa pentru literatura sfirsitului de secol XIX, felul in care isi construieste Robinson abordarea denota practicarea unui exercitiu de gindire critica pur contemporana. Pentru ca, in cartea sa, teologia este „nivelul la care cele mai aprofundate cercetari in ceea ce priveste semnificatia, etica si frumusetea coincid cu felul in care, la scara larga, ne imaginam insasi natura realitatii", explica autoarea intr-un interviu. Dincolo de interesul pe care scriitoarea il arata fata de mecanismele teologiei ca posibilitate de explicare a realitatii si dincolo de propria religiozitate, Robinson analizeaza si protestantismul in contextul sau istoric. „Pretuirea pe care o am pentru pastori provine din mai multe surse. Una dintre ele este toata partea de istorie pe care am citit-o, din care mi-am dat seama de impactul profund pe care l-au avut asupra Midwestului. Pentru ca ei au intemeiat multe colegii mici, absolut minunate, formate in primul rind pentru a promova drepturile femeilor, mesaje antisclavagiste si alfabetizarea", povesteste Marilynne Robinson intr-un interviu pentru „Religion and Ethics Newsweekly".

Pozitia sa teoretica transpare si mai bine in volumul de eseuri „The Death of Adam", dedicat „gindirii moderne". In paginile cartii, cu rigoarea unui invatat de scoala veche, cu argumente si convingeri pe care si le-a consolidat prin lecturi ale teologilor clasici, Robinson critica mare parte din trasaturile asa-numitei lumi moderne, caracterizata de faptul ca „ne-am lansat cu totii intr-o mare campanie de a de-romanta totul, chiar si atunci cind subliniem cu ardoare ca aceasta romantare este tot ceea ce conteaza".