La Cheia, sase sute de litri de magarie pe minut

CIORNE
"Asta-vara, cand era seceta aia nenorocita, cand prajeai oua ochiuri pe asfalt in Piata Unirii, iar in magazine nu se ajungea apa minerala, l-am sunat pe Croitoru. Unde vinzi Nicule, zic, apa aia de sub muntii mei prahoveni? A tacut amarat, apoi mi-a explicat. Am, zice, un metru cub de aprobari. Am analize facute in laboratoare din Bruxelles sau Statele Unite ale Americii. Am cumparat cele mai performante instalatii de imbuteliere din Italia. Ei si? Imi pun contre consilierii locali. Nu se poate, zic eu. Da, nu-mi aproba PUZ-ul. De ce? Poluezi? Tai copaci? Strici frumusetea zonei? Nimic din toate astea"


CIORNE
Anul trecut, impreuna cu o familie de prieteni, am consumat placut cateva zile de repaos la Cheia. Mica asezare de sub Muntele Rosu si Zaganu, fermecatoare si ghidusa, pare decupata cu foarfeca din harta montana a Elvetiei. Cheia, insa, nu-i tratata, cel putin la nivelul administratiei locale, ca o statiune. E un sat si atata tot, apartinator prin primarie si impozite de comuna Maneciu. Locuitorul din Cheia, invidiat de cel din satul de centru pentru interesul din ce in ce mai vizibil al turistilor, e lasat ultimul la investitii, iar gatelile administrative lipsesc cu desavarsire. De altfel, nici Maneciu cu totul nu exceleaza prin spirit gospodaresc.


Hotelul in care am stat la Cheia apartine unui om de afaceri. N-as zice ca imi e prieten fiindca in urma cu doua decenii mi-a fost sef. Oricum n-am cum sa nu tin minte ca s-a purtat, in general, omenos cu mine. Revolutia l-a gasit activist important la Capitala. Il cheama Nicolae Croitoru. L-am admirat in acesti ani pentru ca, spre deosebire de altii, nu s-a indesat in politica. A avut bunul-simt pe care colegi de-ai lui nu-l au, de a nu intra in Parlament, de a nu se face ministru, de a nu deveni sef de stat. El este un activist care nu a trecut din CC al PCR in CC al PSD sau in CC al PD sau PNL. A stat in banca lui. De profesie e psiholog. Si-a deschis cu nevasta o croitorie in Bucuresti, mai intai cu cateva salariate, apoi a ajuns la 300. Banii agonisiti au fost investiti cu pricepere. N-are datorii la banci, n-are impozite neplatite la stat. Acum, principala lui afacere este zona hoteliera de la Cheia.


Stand noi acolo si depanand amintiri ne-a istorisit intr-o seara un proiect de-al lui. A cumparat un teren, mai mult iarba decat padure, la subsuoara unei stanci, din care tasneste vijelios un izvor. Apa, rece si limpede, e o binecuvantare. Iese din stanca si se pierde din pacate la vale, pana in Teleajen si Dunare. Debitul izvorului este de 600 de litri pe minut. Captez izvorul, zice Nicolae Croitoru, il pun in sticle si il dau romanilor sa bea licoarea lui Dumnezeu. Felicitari, am zis noi. Am un prieten, Octavian Cretu, care se ocupa de minunatele izvoare de la Borsec. Mai sunt, insa, destule izvoare in Carpatii nostri care ar putea sa curga in sticle.


Asta-vara, cand era seceta aia nenorocita, cand prajeai oua ochiuri pe asfalt in Piata Unirii, iar in magazine nu se ajungea apa minerala, l-am sunat pe Croitoru. Unde vinzi Nicule, zic, apa aia de sub muntii mei prahoveni? A tacut amarat, apoi mi-a explicat. Am, zice, un metru cub de aprobari. Am analize facute in laboratoare din Bruxelles sau Statele Unite ale Americii. Am cumparat cele mai performante instalatii de imbuteliere din Italia. Ei si? Imi pun contre consilierii locali. Nu se poate, zic eu. Da, nu-mi aproba PUZ-ul. De ce? Poluezi? Tai copaci? Strici frumusetea zonei? Nimic din toate astea. Hala din sticla prezinta grad de poluare zero. Nu se taie nici un copac. Totul este perfect ecologic. Ridic standardul zonei. Astazi 315 milioane de litri de apa pe an se duc pe apa sambetei, iar oamenii beau de la robinete mizerie. Primaria arunca la cos sume importante din impozite. Firma mea pierde 250 de mii de euro pe luna. Banii sunt blocati. Investitia, evaluata la 6 milioane de euro, este intr-un punct mort. Statul pierde si el 1,6 milioane de euro pe an pe care i-ar inregistra din impozitele platite.
 

Suntem, zic eu, un stat liberal. Chiar si Traian Basescu se da nitel liberal, cu toate ca ii uraste visceral pe urmasii Bratienilor. Cum e posibil asa ceva? M-am interesat cine sunt aia care voteaza stramb. Consilierii sunt si ei oameni. Consilierii sunt parlamentarii locali, alesi de cetateni pentru a-i reprezenta. Pe dracu ii reprezinta! Functioneaza aici o splendida cardasie PSD-PD care administreaza neantul si are o unica religie - spaga. In spatele lor sta, se pare, un anume Marian Sterian, om de afaceri care nu suporta o investitie in zona. El trebuie sa ia, eventual, pe nimic, totul.     


M-am interesat daca la Maneciu mai sunt si alte investitii in curs. Daca mai recolteaza cineva, cu o investitie din buzunarul lui, un izvor, sa-l puna la sticle si sa mi-l trimita in Bucuresti. Nici vorba. Am auzit nume de indivizi - Dorobantu, Despan, Goia, Dragomir, unul care se numeste Lupu si e primar cand PSD, cand PD. Lupii astia n-au mama, n-au tata, n-au cetateni pe care sa-i slujeasca. Ce conteaza ca acea hala de imbuteliere va insemna 70-80 de locuri de munca pentru cetatenii din Maneciu? In loc sa curga 600 de litri de apa minerala pe minut, la Maneciu curg 600 de litri de magarie pe minut.

Vrem capitalism? Da, dar asa cum am mai scris-o si alta data, fara capitalisti.

---

Despre autor: