Mingea Tulus, in terenul CSM

Desi, potrivit ultimelor reglementari privind magistratii, seful statului are ultimul cuvant in revocarea lui Doru Tulus, o analiza pe legislatie cuprinsa in Tratatul judecatorului Ioan Popa privind profesia de magistrat in Romania arata ca sanctionarea procurorului-sef al Sectiei a II-a DNA revine CSM.


La 8 octombrie, cu unanimitate de voturi, Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) si-a insusit raporul Inspectiei judiciare privind controlul de fond asupra activitatii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), in care se constata o serie de deficiente ,in special la Sectia a II-a, condusa de procurorul-sef Doru Tulus. Zece zile mai tarziu, membrii Sectiei pentru procurori a CSM au dat aviz negativ, inregistrandu-se sase voturi "impotriva" revocarii lui Tulus si doar unul "pentru", cel al ministrului Justitiei Tudor Chiuariu. Inainte de decizia Sectiei de procurori a CSM, ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu, a sustinut ca Sectia a II-a a DNA a demarat anchete dupa bunul plac al lui Doru Tulus. Peste sase luni, Inspectia judiciara a CSM va descinde din nou intr-un control la Sectia II-a DNA. Ca atare, Tulus are sase luni in care ar trebui sa repare imaginea sectiei si sa raporteze cauze credibile, hotarari definitive in dosare de coruptie. Pana atunci insa, potrivit modificarilor legilor privind magistratii, ministrul Justitiei are dreptul de a cere CSM revocarea sau numirea procurorilor-sefi ai DNA, DIICOT, adjunctilor acestora, a procurorului general al Romaniei si ai adjunctilor acestuia, avizul Consiliului fiind consultativ. Presedintele tarii este cel care decide asupra cererii ministrului Justitiei. Exista insa si puncte de vedere contrare.


CINE DECIDE? Doctorul in drept, judecatorul Ioan Popa afirma in "Tratatul privind profesia de magistrat in Romania", editat in aprilie 2007, dar nelansat pe piata, ca revocarea ca sanctiune trebuie aplicata de CSM, textul constitutional fiind neechivoc. Potrivit sursei citate, revocarea din functie a judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si avizarea de CSM a propunerii de revocare din functia de conducere a procurorilor (art. 54, alin. 1) au fost incluse prin Legea 317/2004 printre atributiile Sectiilor CSM. "Textul este neconstitutional si in contradictie cu texte ale Legilor 303/2004, 304/2004 si 317/2004. Conform art.125 alin. (2) din Consitutia Romaniei, revizuita, «propunerile de numire, precum si promovarea si sanctionarea judecatorilor sunt de competenta CSM, in conditiile legii sale organice». Fara teama de a gresi, includem masura revocarii din functia de conducere a unui magistrat judecator sau procuror in categoria sanctiunilor, nu neaparat in intelesul notiunii de sanctiune disciplinara prevazuta in articolul 100, Legea 303/2004, dar totusi o sanctiune", afirma Ioan Popa.


ARGUMENTE. Mai departe, el arata ca un prim element de neconstitutionalitate este generat de faptul ca "presedintele Romaniei nu are abilitatea constitutionala de a revoca din functie magistrati judecatori si procurori, ci doar de a-i «numi». Atributia ii revine presedintelui Romaniei in baza art. 94 lit. c din Constitutia Romaniei «numeste (...) in functii publice, in conditiile prevazute de lege», text care creeaza posibilitatea pentru presedintele Romaniei de a «numi» magistrati, inclusiv in functii de conducere. Nici un text constitutional nu confera insa presedintelui Romaniei dreptul de a revoca din «functia publica». Acolo unde Constitutia a inteles sa atribuie presedintelui Romaniei si prerogativele «revocarii din functie», a formulat-o expres. Astfel, conform art. 85 alin. (2) din Constitutia Romaniei revizuita, «... presedintele revoca (...) si numeste la propunerea primului-ministru pe unii membrii ai guvernului. Pe cale de consecinta, presedintele Romaniei nu are dreptul constitutional sa revoce din functia de conducere magistrati de la Inalta Curte de Casatie si Justitie (IICJ) si Parchetul de pe langa IICJ - art. 53 alin. (6) si art 54 alin. (4). Potrivit lui Ioan Popa, un alt element de neconstitutionalitate este generat de incalcarea dispozitiilor articolului 125 alin. 2 din Constitutie, conform caruia CSM nu poate formula decat propuneri de numire, nu si de revocare din functie a magistratilor catre presedintele Romaniei. In aceasta situatie, afirma Popa, propunerea CSM privind revocarea din functia de conducere a magistratilor IICJ nu poate fi transmisa presedintelui Romaniei pentru ca depaseste limitele constitutionale, si cu atat mai mult nu poate fi primita din punct de vedere constitutional propunerea ministrului Justitiei, care nu are nici o prerogativa constitutionala fata de cariera magistratilor.

---

Despre autor: