Ideea unei universitati la care poate merge oricine, gratuit, unde nu exista cursuri obligatorii si nici examene, pare o utopie. Cu toate acestea, ea exista la 200 km de Paris.

Michel Onfray preda la Caen o
„Contraistorie a filosofiei" Studiul de dragul studiului, fara sa existe la mijloc teroarea diplomei, panica examenelor, asimilarea de informatii inutile&co., poate fi privit cu scepticism. Nu atit pentru ca nu ar exista doritori, ci pentru ca nu pare sa se mai potriveasca in contextul actual. Cu toate astea, in oraselul francez Caen, Universitatea Populara creata de Michel Onfray in urma cu cinci ani, practica exact acest fel de educatie, „hedonism etic", dupa cum il numeste filosoful francez. Cu alte cuvinte, o intoarcere la Academia lui Platon sau la Gradina lui Epicur, unde vestitul hedonist punea bazele riguroasei stiinte de a-ti face din propria fericire un scop in sine. La Caen nu exista examene de admitere si nici criterii care sa limiteze accesul celor care vor sa studieze sau care vor sa participe pur si simplu la cursuri, astfel incit, la prelegerile de filosofie, vin de la copii de 7 ani pina la oameni trecuti de 70. La fel, nu exista orare, frecventa obligatorie, teme, examene. Cum nici nu primesti vreo diploma si nici vreo alta atestare care sa-ti serveasca la o eventuala angajare. Pentru simplul motiv ca scopul Universitatii Populare este sa permita oricui sa studieze si sa dialogheze fara nici o constringere formala si fara nici o recompensa oficiala, bazindu-se pur si simplu pe vointa si placerea individului. Profesorii sint toti voluntari, cheltuielile pentru deplasari fiind acoperite de sponsori, printre care se numara postul de radio France Culture si Editura Hachette, dupa cum spune un articol din „International Herald Tribune". Gilles Geneviève, unul dintre profesorii care tin aceste ateliere de filosofie, povesteste ca „am avut sansa sa intilnesc copii care sa filosofeze cu mine, sau sa filosofeze chiar fara mine de fapt, pentru ca incerc sa practic ceea ce numesc «dialog libertarian socratic». Nu cred ca e nevoie de prezenta unui adult pentru a-i face pe copii sa filosofeze. E suficient sa le creezi un spatiu".

Ateu declarat, Onfray alege pentru cursurile sale teme din filosofia greaca, preferindu-l pe Epicur sau pe Democrit in fata idealistilor, teorii clasice anarhiste sau utilitariste, incurajind o democratie a cunoasterii si a dialogului. Cum nu exista evidente de prezenta, este greu de apreciat citi participa la cursurile Universitatii de la Caen, estimarile aratind ca, la un numar de 122 de cursuri pe an, au participat in jur de 20.000 de persoane. Felul in care Onfray a ales sa se opuna tendintelor generale care modeleaza nu numai invatamintul, ci si prioritatile indivizilor, a dovedit ca o astfel de universitate poate sa functioneze cu adevarat, modelul fiind preluat si de alte orase din Franta, Belgia si chiar si de un oras din Niger. Pentru Romania, nu ramine deocamdata decit o poveste frumoasa sau, eventual, o destinatie pentru o vacanta in „Gradina postmoderna a lui Epicur".