Vineri, Cotidianul se va distribui impreuna cu un CD continind o selectie din opera lui Mahler, din Colectia SIMFONICA, si cu o brosura despre compozitor.

Urmatorul compozitor din Colectia SIMFONICA, pe care Cotidianul o aduce cititorilor in fiecare vineri, la doar 7,9 lei, este austriacul Gustav Mahler, din a carui opera a fost selectata una dintre cele mai populare lucrari ale sale: Simfonia a V-a in do diez minor. Alaturi de CD, cititorii vor primi si o brosura despre viata si opera marelui compozitor. Inregistrarile au fost realizate in 1996 de Royal Philharmonic Orchestra, sub bagheta dirijorului Frank Shipway.

Muzica lui Mahler a influentat mari compozitori ai secolului XX, iar inovatiile sale de orchestratie s-au vazut reflectate ulterior, de exemplu, in revolutionarele compozitii atonale ale lui Arnold Schönberg. Mahler l-a cunoscut pe acesta in 1903, cind a ramas impresionat de lucrarile sale si a vazut in el un compozitor de o mare forta expresiva. In 1907, s-a opus vehement criticilor aduse primului Cvartet de coarde al lui Schönberg, care fusese interpretat in premiera la Viena. Mahler nu pretindea ca intelege perfect viziunea tinarului compozitor, dar prefera sa dea vina pe „deficientele" propriei urechi muzicale si nu pe sonoritatea nefamiliara a atonalitatii. „Sint obisnuit sa citesc partituri de orchestra pentru treizeci de voci, iar cele patru voci din cvartetul tau imi dau de doua ori mai mult de furca", ii marturisea el lui Schönberg in 1907, dupa cum avea sa consemneze Alma Mahler. In Schönberg, Mahler se recunostea pe sine, vedea un spirit intransigent in care respectul pentru nobilele traditii muzicale se impletea cu curajul de a sfida conventiile invechite. La rindul sau, tinarul compozitor il venera pe Mahler ca pe un „sfint": un exemplu moral, devotat trup si suflet artei, generos cu compozitorii mai tineri.

Schönberg n-a fost singurul compozitor tinar influentat de muzica lui Mahler: Alban Berg, chiar mai tinar decit Schönberg, a preluat multe elemente mahleriene in lucrarile sale. In ceea ce priveste muzicienii care nu i-au fost contemporani lui Mahler, britanicul Benjamin Britten si rusul Dmitri Sostakovici au preluat elemente creative si armonice din compozitiile celebrului austriac. Amindoi s-au declarat fascinati de „Cintecul pamintului" („Das Lied von der Erde"), compus de Mahler catre sfirsitul vietii, iar trimiteri la aceasta lucrare apar in „Fedra" lui Britten si in Simfoniile a IV-a si a X-a ale lui Sostakovici. Totodata, compozitiile lui Mahler au mai influentat si alte nume mari ale muzicii culte, printre care Richard Strauss, Kurt Weill, Leonard Bernstein si Alfred Schnittkle.