Ankara planifica o ofensiva diplomatica antikurda in mai multe state, inclusiv Romania, si o operatiune militara in nordul Irakului.

Presedintele Abdullah Gul si generalul
Yasar Buyukanit dispun de cea mai mare
armata din NATO, dupa cea a SUA Consiliul superior de lupta impotriva terorismului de la Istanbul a luat in discutie posibilitatea declansarii unei ofensive militare si diplomatice contra kurzilor, dupa ce, in ultimele trei zile, 15 militari si 12 civili au fost ucisi de catre insurgentii din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Presedintele Abdullah Gul, premierul Recep Tayyip Erdogan si seful Statului Major al armatei, generalul Yashar Buyukanit, au analizat luni un raport intocmit de spionajul turc, care releva ca insurgentii kurzi sint finantati de asociatii din Germania, Spania, Grecia, SUA, Finlanda, Romania, Suedia, Norvegia, Italia si Marea Britanie. Autoritatile turce au decis sa lanseze o ofensiva diplomatica pentru a stopa fenomenul, iar presa turca precizeaza ca pe agenda discutiilor cu aceste tari va fi prezenta PKK pe teritoriul lor. Ambasadele turce si atasatii militari vor avea, de asemenea, propriile initiative referitoare la prezenta PKK in respectivele tari.

Premierul Erdogan a declarat ca va duce „un nou tip de razboi" impotriva kurzilor, sugerind ca armata turca ar putea lansa o campanie in zona kurda din nordul Irakului, acolo unde se afla taberele PKK. Actiunea ar presupune insa incalcarea Tratatului de cooperare dintre Turcia si Irak, semnat in septembrie, care interzice urmarirea separatistilor kurzi pe teritoriul irakian. SUA, care au sprijinit crearea unei Regiuni Autonome Kurde in Irak, nu au comentat aceasta posibilitate. Departamentul de Stat a condamnat atacurile PKK, precizind ca „violentele PKK ameninta si securitatea Irakului". Ideea unei invazii in nordul Irakului aduce aminte de propunerea asemanatoare facuta de presedintele Suleyman Demirel, in 1995, care prevedea si anexarea unei portiuni din Irak.

Reluarea violentelor vine chiar dupa alegerea a 20 de deputati kurzi in parlamentul de la Ankara, pentru prima data dupa 14 ani. Deputatii, membri ai Partidului pentru o Societate Democratica (DTP), se considera insa marginalizati de guvernanti. Recent, generalul Buyukanit a cerut chiar scoaterea in afara legii a partidului, pentru ca deputatii sai ii numeau „frati" pe membrii PKK.

Minoritatea kurda din Turcia numara 13 milioane de persoane, concentrate la granita irakiana. Conflictul a debutat in 1984, sub conducerea lui Abdullah Ocalan, fondatorul PKK, si s-a soldat cu 37.000 de morti si pagube de 100 de miliarde de dolari.