Veveritele gri din Marea Britanie sunt urmarite necontenit de mai multa vreme de oameni de stiinta si autoritati. Inmultirea necontrolata a veveritelor gri, care distrug scoarta copacilor, fura ouale pasarilor cantatoare si mai sunt si purtatoarele u
Veveritele gri din Marea Britanie sunt urmarite necontenit de mai multa vreme de oameni de stiinta si autoritati. Inmultirea necontrolata a veveritelor gri, care distrug scoarta copacilor, fura ouale pasarilor cantatoare si mai sunt si purtatoarele unei boli letale, pune in pericol existenta veveritelor rosii, originare din Marea Britanie. Britanicii sunt atat de nauciti si de obositi de vanatoare, incat au cerut ajutorul populatiei. De altfel, la intrarea unor parcuri din nordul tarii, paznicii perchezitioneaza bagajele vizitatorilor ca nu cumva sa aduca cu ei veverite gri care se inmultesc extrem de repede si ameninta astfel existenta suratelor lor mai mici si mai potolite, veveritele rosii. In urma cu patru luni, Londra a implementat un program national de distrugere a micutelor rozatoare de culoare sura, despre care se presupune ca numara cinci milioane de exemplare si care se inmultesc ca iepurii, desi expertii au incercat de-a lungul timpului sa le starpeasca prin cele mai miselesti cai - au fost prinse in capcane, au fost impuscate si chiar otravite. Declicul s-a produs in momentul in care a fost scapata de sub control reproducerea acestor rozatoare, origiÂnare din America de Nord. In cadrul programului guvernamental initiat anul acesta au fost cheltuite peste un milion de lire sterline pentru tinerea sub control a reproducerii veveritelor gri. Mare parte din bani s-au dus pe anticonceptionale, dar initiativa a avut un esec rasunator, pentru ca micutele animale au refuzat sa inghita pilula. Oamenii de stiinta cauta in continuare hrana ideala care sa contina anticonceptionale si sa nu fie refuzata de animale. Mai multi oameni de stiinta au convenit ca veveritele gri ar trebui sterilizate pentru a calma spiriÂtele in habitatele veveritelor rosii, mai pipernicite si mai slabe cu duhul decat suratele lor razÂboiÂnice. Brenda Mayle, seful echipei de cercetatori, si-a exprimat speÂranta ca programul de sterilizare sa aiba efect, asa cum s-a inÂtamÂplat cu cerbii si caii din SUA. Erbivorul din spatele monstrului Cercetatorii Universitatii din Utah au facut publica descoperirea unei noi specii de dinozaur cu cioc de rata care poseda mai multe sute de dinti, relateaza BBC. Acesta a fost denumit Gryposaurus monumentensis si a trait in Cretacic acum 65-80 de milioane de ani. Cu toate ca este considerat un monstru datorita dimensiunilor impresionante - 10 metri lungime - oamenii de stiinta sustin ca dinozaurul biped, descopeÂrit in centrul Grand Staircase-Escalante National Monument, era un ierbivor pasnic. "Cand combini 800 de dinti cu o falca puternica si cioc, obtii un erbivor formidabil", a afirmat unul din autorii studului, Dr. Terry Gates, de la Muzeul de Istorie Naturala din Utah pentru Science Daily. Pret record la ciuperci Cea mai veche ciuperca gasita pana in prezent a fost scoasa la vanzare la pretul de 100.000 de dolari, relateaza revista Nature. Ciuperca are o vechime de 100 de miliÂoane de ani si a fost descoperita de arheologul amator Ron Buckley, din Kentucky. Acesta a incastrat-o in chihlimbar si a expus-o la vanzare pe site-ul specializat e-Bay, desi botanistii nu sunt de acord cu aceste vanzari. Conform spuselor lui David Hibbett, cercetator la Universitatea Clark din Worcester, Massachusetts, vanzarea acestor obiecte face imposibila studierea lor pe viitor. Inteligenta de pe creanga Ciorile caledoniene, cunoscute pentru abilitatea cu care folosesc obiectele mici din jur pentru a prinde insecte sau melci, pot fi acum supravegheate cu mini-camere de luat vederi, legate de cozile pasarilor. Monitorizarea zburatoarelor scoate la iveala noi obiecte folosite de acestea. "Am descoperit ca folosesc un nou tip de unealta, firul de iarba, ceea ce este surprinzator, deoarece acesta are proprietati fizice diferite de betele sau frunzele pe care stiam ca le folosesc", a spus Dr. Christian Rutz, autorul studiului efectuat de Departamentul de Zoologie al Universitatii din Oxford, UK, citata de Science Daily. Intai carnivore, apoi ierbivore Broastele testoase verzi se nasc carnivore, sustin cercetatorii de la Universitatea din Florida, citati de Science Daily. Acestea pleaca de pe tarm, dupa ce ies din cuib, si isi petrec urmatorii trei-cinci ani in largul oceanului, mancand vietati marine, precum meduzele. Apoi se intorc la tarm, iar dieta li se transforma intr-una ierbivora. "In ultimii 50 de ani, aceasta problema a fost foarte delicata pentru cercetare, deoarece nu aveam nici o idee despre locul in care se duc toate acele broaste testoase", detaliaza Karen Bjorndal, profesor de zoologie si director al Centrului de Cercetare a Broastelor Testoase "Archie Carr". Aceasta descoperire a aparut in urma studierii elementelor chimice din carapacele testoaselor, oferind un indiciu important despre tipul de hrana si habitatul acestor animale in perioada "disparitiei" de la tarm. Colti lungi, prada mica Desi era considerat ca unul din pradatorii cei mai feroce ai preistoriei, tigrul cu colti-sabie (Smilodon fatalis) nu era foarte puternic, spun cercetatorii de la Universitatea New South Wales, Australia, in urma studiului efectuat asupra unei fosile de Smilodon descoperite in America de Nord. Puterea maxilarului "pisicii" de atunci avea doar o treime din puteÂrea maxilarului unui leu din zilele noastre. Oamenii de stiinta au aratat ca animalul vana prazi mici, iar principalul sau atu nu erau coltii de dimensiuni impresionante, ci corpul foarte puternic cu care imobiliza prada la pamant. "Structura fizica a Smilodon-ului permitea si vanarea eficienta a animalelor mari, dar era extrem de specializat pentru a prinde prazi mici", a declarat dr Steve Wroe, de la Universitatea New South Wales (UNSW), Sydney pentru BBC. Studiul a constat in scanarea cu raze X a craniului fosilei pentru a recrea animalul pe computer si, in cercetarea ulterioara a mecanicii maxilarului.
Despre autor:
