Informatii noi in cazul masacrului vanatoresc din Delta Dunarii. Guvernatorul Rezervatiei, Paul Cononov, omul care acuza ca vanatorii fac prapad in Delta, este cel care a autorizat deschiderea sezonului, desi un studiu stiintific din luna iunie recomanda interzicerea totala a vanatorii pana in septembrie 2008!

In urma cu 10 zile, o publicatie scotiana relata despre un macel vanatoresc din Delta Dunarii, comis de vanatorii italieni. Cel care lansa acuzatia in Sunday Herald era chiar guvernatorul Deltei, Paul Cononov. Liberalul acuza asociatiile tulcene de vanatori ca si-au permis sa invite italieni si sa-i lase sa vaneze in baza unor documente false sau nevalabile. Cononov este citat spunand ca italienii au lasat prapad in urma lor, impuscand zeci de mii de pasari salbatice in Delta in perioada 15-17 septembrie, desi sezonul oficial se deschide abia la data de 1 noiembrie. Guvernatorul sustinea ca fapta este cu atat mai grava cu cat sezonul de vanatoare a fost amanat de Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, pe fundamente stiintifice, din cauza conditiilor speciale din vara acestui an: temperaturi caniculare si seceta prelungita.


DOCUMENT. In luna iunie 2007, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunarii" din Tulcea a remis ARBDD un punct de vedere fundamentat stiintific "privind sistarea activitatii de vanatoare in fondurile de vanatoare de pe teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii in sezonul 2007-2008 din cauza situatiei critice a unor specii de pasari si mamifere generata de conditiile hidrologice si climatice din acest an". Documentul face vorbire despre faptul ca, din cauza secetei, "zone intinse de mlastini, smarcuri sau lacustre au devenit terenuri partial sau total uscate, concomitent, baza trofica compusa din nevertebrate si vertebrate a ornito- si mamofaunei a disparut sau s-a redus substantial". De asemenea, multe lacuri (Lung, Mester, Purcelu, Alb) au fost foarte aproape sa sece complet, la fel cum s-a intamplat si in 2003. "In lipsa luciurilor de apa, majoritatea pasarilor si mamiferelor acvatice, incluzand aici speciile de vanat, sunt impinse catre putine luciuri de apa reprezentate de canale si lacurile adanci unde vor fi afectate inevitabil de ambarcatiunile motorizate folosite in diferitele activitati economice cu precadere in turism", se arata in document. Cercetatorii au monitorizat populatiile care cuibaresc ale speciilor de interes cinegetic observand reducerea cu 60% a efectivelor de gasca de vara, rata mare, rata cu ciuf, rata caraitoare si cu 40%-50% la lisita, gainusa de balta si rata pestrita.


"Mentionam ca deficitul de apa din complexurile acvatice naturale a afectat si multe specii protejate, chiar monumente ale naturii, ce cuibaresc in arbori. Astfel, in 2003, am gasit in vecinatatea coloniilor pradatori strict terestri precum dihorul comun care consuma ouale si puii pasarilor coloniale", scrie in studiu. Oamenii de stiinta ai Institutului ii reamintesc guvernatorului ca declararea unei arii protejate are ca scop protejarea florei si faunei salbatice, si nicidecum acela de a o afecta prin diverse interventii antropice."Cu toate ca vanatoarea este considerata o activitate durabila, aceasta ar trebui interzisa in Rezervatie in perioadele in care factorii naturali sunt potrivnici, sistarea vanatorii facandu-se astfel strict in vederea conservarii si protejarii biodiversitatii faunei salbatice", se apreciaza in text.