Sefii spionajului romanesc au crezut ca l-au prins pe Dumnezeu de un picior dupa ce italianul Giancarlo Elia Valori - personaj celebru, cu relatii excelente in mediile diplomatice, financiare si culturale din intreaga lume - a fost recrutat de catre Bucuresti. Apoi, a venit momentul adevarului. Un dus rece ca gheata a curs peste capetele incinse ale celor care coordonau Directia de Informatii Externe (DIE). Valori, prieten cu Ceausescu si alti membri marcanti ai partidului, cum ar fi Stefan Andrei ori Cornel Burtica, nu era „sursa de influenta” a DIE ci, mai de graba, omul serviciilor secrete occidentale, carora le furniza importante informatii despre liderii de la Bucuresti. Sefii spionajului - cei care initial credeau ca il joaca pe degete pe Valori - si-au dat seama, mult prea tarziu, ca au de-a face cu un personaj de mare anvergura. Omul facea si desfacea guverne ori reinscauna presedinti cum ar fi, de pilda, dictatorul Juan Domingo Peron. Pana la urma, cel putin din documentele care au iesit la iveala, se poate trage concluzia ca legaturile lui Valori cu personaje suspuse de la Bucuresti i-au fol osit doar italianului.

Comunistii italieni reactioneaza

La inceputul anului 1974, raportul unui agent din Italia face valuri la sediul DIE din strada Batistei. Directorul editurii Partidului Comunist Italian, transmitea agentul Centralei de la Bucuresti, era descumpanit de faptul ca sarcina de a scrie si edita o carte despre Nicolae Ceausescu fusese incredintata lui Giancarlo Elia Valori, despre care comunistii italieni aveau informatii precise ca este atat omul serviciilor secrete din peninsula, cat si al CIA.
Dar, s-o luam de la inceput. Primele contacte intre Giancarlo Elia Valori si autoritatile de la Bucuresti dateaza de la inceputul anilor '70. Atunci, Valori, in calitate de secretar general al Institutului Italian pentru relatii cu strainatatea si consilier la Radioteleviziunea de la Roma, l-a cunoscut pe atasatul nostru de presa de la Roma, agent acoperit al DIE. Apoi, italianul a fost plasat in „parohia” colonelului Petre Ciobanu, tot din rezidenta DIE de la Roma.
In ce-l priveste pe Giancarlo Elia Valori, documentele cunoscute pana acum nu contin prea multe informatii, insa una merita consemnata. „Incepand din anul 1971 - scrie intr-o nota a Securitatii -, Giancarlo Elia Valori s-a aflat in legatura unor cadre din DIE, fiind folosit ca sursa de influenta in cadrul unor actiuni desfasurate in Italia”. Pentru rigoare, „actiunile” din Italia se refereau la publicarea unor carti semnate de catre Ceausescu la mai multe edituri din peninsula. Unele prestigioase, altele, mai putin cunoscute.

Prima fisura e consemnata prompt

Cert e un fapt. Nici pana azi nu se stie cu exactitate daca Giancarlo Elia Valori a lucrat pentru agentii Bucurestiului ori daca lucrurile s-au petrecut tocmai invers. A doua varianta e mai plauzibila.
Pana vom afla raspunsul la aceasta intrebare, sa revenim la relatia dintre Valori si DIE, demna de scenariul unui film bun despre spionaj si politica la nivel inalt. Odata cu publicarea in Italia a primelor carti ale „Geniului din Carpati” - pe banii Bucurestiului, evident -, capii DIE l-au invitat pe italian in Romania. Cu acest prilej, el a intrat in legatura cu mai multi activisti importanti, dar s-a inregistrat si prima fisura. Dupa ce i-a cunoscut pe inaltii activisti Stefan Andrei, Cornel Burtica, Mihai Dulea, Ghizela Vass, italianul a cam rupt-o cu ofiterii DIE, fapt consemnat prompt intr-un alt document. „A inceput - Giancarlo Elia Valori, n.n.- sa se indeparteze de cadrele Directiei de Informatii Externe, cu care avea legaturi pana atunci”.
Nu discutam acum despre cadourile pe care Valori le-a oferit demnitarilor romani atunci cand ii invita in Italia, atent monitorizate de catre DIE. E de la sine inteles ca omul stia sa atinga cu dibacie corzile sensibile. Nu e importanta nici lista cu daruri primite de catre Ghizela Vass, Mircea Angelescu, Mihai Dulea si altii.

La Roma se da alarma

Altceva e cu adevarat interesant. Spionajul romanesc descopera cu stupoare faptul ca Valori era cel care ii juca pe degete pe inaltii activisti din Romania, dar mai ales pe rezidentii din Italia - adica, spionii Bucurestiului.
Un singur exemplu. In iarna anului 1974 s-a dat alarma dupa ce agentii romani de la Roma au realizat ca au fost surprinsi cu pantalonii in vine.