Ilustratiunea Romana, 9 octombrie 1930
Un fapt divers, doua studente care ies cu doi barbati necunoscuti si iau bataie pentru ca refuza sa li se ofere, prilejuieste un eseu despre moravuri celei care semneaza Lucrezzia Kar. Ea pledeaza pentru farmecele clasice ale femeii in detrimentul folosirii unor atuuri mai degraba masculine, ca "spiritul de farsa si de batjocura". Episodul tragi-comic, al celor doua studente, plecate in "partida fina", cu doi oameni pe cari abia ii cunosteau, revenind dupa o hilarianta odysee, a doua zi, in caruta unui taran, batute si speriate, are un profund inteles social. El poate servi de exemplu unei sumedenii de ratacite cu creer de pasare, gata sa creada in comedia pasionala a primului venit, atat de increzute in cat isi inchipue ca un barbat si-a pierdut cu totul mintile vazandu-le, ca e gata sa le adore si respecte ca pe niste icoane, si, pe de alta parte, atat de dornice de aventuri si petreceri, ca sunt oricand dispuse la orice excentricitate, ca sa se distreze. Dar sa analizam nitel faptele: aceste doua fete sunt studente, ceeace presupune oarecare intelectualitate. In lipsa de morala, ele trebue neaparat sa aiba oarecare cunoastere a lumei, din carti, din observatie, din frecuentari... viata studenteasca le apropie zilnic de indivizi din sexul contrar si le da posibilitatea sa-i cunoasca putin... caci, la ce se gandesc fetele de cat la sexul de peste drum, la razboiul schitat in adolescenta, urmat cu strasnicie tot restul vietei pentru suprematia pasionala? Nu se reduce toata viata sentimentala, la a nu fi invins? A triumfa de adversar, a-l ingenunchia, a esi cu onoare din duelul aprig inceput de Adam si Eva si care e mereu pendinte, ca un proces fara sfarsit? In acest duel femeea are la indemana o multime de arme de soi, care, daca stie sa se serveasca, ii da cu siguranta suprematia. Are farmecul, frumusetea, gratia, cochetaria, siretenia, pudoarea, puterea voluptatii - teribila si definitiva putere. Toate aceste insusiri, conduse cu indemanare, au dat victoria finala, unor femei de frumusete si inteligenta mediocra.  Dar uitati-va in ce eroare sunt unele dintre fetele moderne! In loc sa intrebuinteze aceste farmece clasice si al caror succes e sigur, luandu-se dupa o interpretare ciudata si smintita a vietii, lansata de curand de niste prosti psihologi, ele au inaugurat un sistem care - fatal - trebuia sa duca la falimentul moral si fizic. Nu stiu ce smintit a proclamat intr-o clipa de nebunie vitioasa: "nu mai exista feciorie, nu mai exista morala si nici un fel de constrangere. Traiti-va viata, din plin, cu intensitate!..." Fatale cuvinte! Nimeni nu poate trai ceeace nu cunoaste si viata se invata ca o carte, zi cu zi, fila cu fila!... Plimbarea nocturna sfarsita atat de lamentabil, cand cele doua ingamfate sa€™au intors batute, cu hainele sfasiate, bajbaind printr-o padure in cel mai complet intuneric, expuse la alte aventuri si mai grozave, culese in sfarsit de un taran si intorcandu-se in caruta - din automobil! - sa serveasca de exemplu celorlalte. Iar cele doua comice eroine sa se bucure ca farsa nu s-a transformat in tragedie...Era atat de usor! Aceeas nevoe Firea omeneasca nu sa€™a schimbat de loc; sufletul e tot cum a fost, aceeas nevoe de a iubi salaslueste in fundul lui turbure si aceeas nevoe de a respecta ce iubeste! Dar era chestiunea ca tineretul sa petreaca. Fecioriile au cazut ca spicele sub secera, si cele ce au sacrificat inaltul inteles moral al acestui bicisnic eveniment fizic, cat au suferit!... Sa€™o spuna ele! Sa spuna deziluziile grozave, durerea de a se vedea dispretuite! De ce nu pot publica toate scrisorile ce-mi vin!... Ilustratiunea Romana, 9 octombrie 1930