Un bust cu pene si par de iepure

In ziua de 3 februarie 1979, la ora 15:00, dispeceratul Inspectoratului General al Militiei inregistra urmatorul telex, transmis de la Galati:

"... La orele 14:00, a fost gasit in Cimitirul «Eternitatea», din Galati, un fragment dintr-un cadavru uman, compus numai din torace, fara cap, membrele superioare si organele interne. Acesta era ambalat intr-o fata de perna din panza alba si intr-un fragment de sac de hartie. Din primele examinari a rezultat ca apartine unei persoane de sex masculin, probabil un tanar peste 18 ani. Moartea dateaza de cateva zile, iar zonele de dezmembrare nu au caracter vital. Pana in prezent, identitatea persoanei este necunoscuta. Se continua cercetarile in vederea gasirii celorlalte parti ale corpului, identificarii cadavrului si stabilirii imprejurarilor in care s-au produs decesul si decapitarea. Vom raporta de urmare. Seful militiei, colonel Dumitru Nichita".

Conform ordinului primit, locotenent-colonelul Nicolae Ghircoias, loctiitorul sefului Directiei Judiciare, impreuna cu doi ofiteri de la Serviciul Omoruri (unul fiind semnatarul acestui articol) s-au deplasat imediat la Galati si au inceput "asaltul".

Tabloul cercetarii locului fapteiDupa dezvelirea toracelui, in interiorul fetei de perna s-au gasit cativa fulgi de pasare de culoare gri si cateva fire de par ce pareau a fi de animal.

Pe hartia de sac era imprimata, cu tus negru, emblema: "Suceava. Sac D.L., 63x9x4x70, STAS 87-74, data 7 martie 1978, bucata 3,50 lei". In apropiere de gura sacului, erau unele sub altele: "131, 13, 2, 156...".In cavitatea toracica s-a gasit o camasa flanelata, de corp, de culoare alba si flausata in interior. Camasa era uzata si murdara, prezentand doua cusaturi superficiale, cu ata bej, la manseta dreapta si la nivelul gatului, in regiunea elasticului o cusatura in forma de "L", camasa era imbibata, pe alocuri, cu sange.
Pe fundul gropii nu s-au constatat urme de sange.

Extinzandu-se cercetarea pe traseul parcurs de cainele de serviciu, care a mers pe anumite strazi din cartier, pana la o statie de tramvai, pe Strada Alunisului, in dreptul unui imobil, s-au gasit pe trotuar mai multe pete de sange care au fost ridicate si trimise la laboratorul din Iasi.

Constatarile medico-legaleFragmentul de cadavru a fost examinat in prima faza de medicul-sef al judetului Galati, doctorul Ciubotaru, apoi de specialisti din cadrul Laboratorului interjudetean Iasi, dar, in lipsa altor date si a celorlalte parti din cadavru, nu s-a reusit sa se ajunga la o concluzie in privinta cauzelor mortii. In aceasta situatie, s-a solicitat ajutorul prof. dr Moise Terbancea, seful Institutului medico-legal "Mina Minovici" din Bucuresti, care impreuna cu un colectiv de medici legisti au facut unele constatari de ordin medico-legal si antropologic ce au ajutat anchetei, in special in procesul de identificare a victimei si a stabilirii mecanismului de producere a mortii.

Date despre victima: sexul masculin, varsta 18-30 de ani, inaltimea 1,60-1,75 m, talia zvelt catre atletic (tip sportiv), culoarea pielii alba, culoarea parului, probabil, castaniu inchis, prezenta in dreptul claviculei drepte o cicatrice verticala de 1,5 cm si o alunita pe spate, sub omoplati, de marimea unui bob de piper. Avea grupa sanguina O I.

Relatii cu privire la vechimea toracelui: segmentul de cadavru a fost adus in cimitir cu 2-3 zile inaintea datei de 3.02.1979, cand a fost gasit. Aceasta apreciere a medicilor legisti, axata in principal pe faptul ca lesul era proaspat, prezenta o deosebita importanta pentru progresul cercetarilor, deoarece - pe baza ei - s-a determinat cu aproximatie perioada de disparitie a persoanei, luandu-se ca probabila data de 28.01.1979.

IpotezeIn vederea stabilirii identitatii victimei, a imprejurarilor in care s-a comis omorul si a identificarii autorului, s-au emis urmatoarele ipoteze:

Omorul a fost comis din ura sau din razbunare.
Omorul a fost comis din gelozie.
Omorul a fost savarsit in scop de jaf.
Omorul a fost comis in scopul realizarii unui act de perversiune sexuala.

Actiuni criminalisticeAu fost instruite intregul aparat de militie al judetului Galati si intregul potential informativ, pentru a furniza informatii despre disparitia unor persoane in imprejurari suspecte, despre persoanele care se afla in diverse conflicte familiale, patrimoniale sau de alta natura; existenta sau aparitia unor persoane pretabile la savarsirea unei asemenea fapte, precum si alte date cu valoare operativa ce ar fi putut interesa acest caz.

A fost declansata o actiune de amploare, in care s-a cerut sprijinul populatiei atat din mediul urban, cat si rural pentru a semnaliza cazurile de persoane disparute de la domiciliu sau de la resedinta.S-a trecut la verificarea simultana a bolnavilor psihic cu afectiuni cronice, cunoscuti cu manifestari violente, de organele de militie si de cele sanitare, pretabili la savarsirea unei asemenea fapte, sau bolnavi care puteau deveni victime.

Verificarea tuturor elementelor cunoscute ca practica perversiuni sexuale, a gazdelor unde se practica prostitutia, pentru a stabili daca din randurile lor sau ale relatiilor acestora sunt persoane disparute sau suspecte de savarsirea unui omor.

Investigatii la unitatile de cazare in comun, pentru a se stabili la care se folosesc perne umplute cu pene, daca au lipsa astfel de obiecte si, eventual, daca pot recunoaste fata de perna corp delict.Comparari ale semnalmentelor "bustului" cu cele din fisele aflate in evidenta persoanelor disparute, atat pe plan local, cat si la nivelul Institutului Criminalistic din Inspectoratul General al Militiei.

Primele rezultateDesigur ca, in fata acestui noian de activitati informativ-operative si criminalistice, absolut necesare atata vreme cat nici macar victima nu era identificata, au inceput sa apara si unele date care sa prefigureze o sansa sau alta ori care sa dea contur vreunei supozitii. Toate insa au "cazut" in cele din urma, mai putin una. Era vorba despre un schizofrenic, Vasile Nicolae Lovin, din Galati, in persoana caruia se intrezarea identitatea "bustului" din Cimitirul "Eternitatea". Afland despre cazul care ajunsese sa fluture pe buzele a tot mai multor locuitori din Galati, parintii celui in cauza s-au prezentat la militie si au reclamat disparitia lui survenita in seara de 31 ianuarie 1979. Din acest moment, disparitia lui Vasile Nicolae Lovin a devenit foarte suspecta si s-a aflat in atentia colectivului de ofiteri, considerentele "pro" adunandu-se in numar tot mai mare si cu valente care gradau un optimism pe aceeasi masura. Iata cele mai importante dintre ele:

Vasile Nicolae Lovin avea semnalmente asemanatoare cu ale "bustului" (familia, cel putin, ii recunoscuse si camasa flanelata), era un tip neingrijit, murdar si unsuros, care "vizita" in serie restaurantele din oras, golind paharele cu alcool ramase pe mese si strangand in traista chifle, coji de paine si alte resturi de alimente. In seara disparitiei fusese vazut, in compania unui barbat, indreptandu-se in zona Cimitirului "Eternitatea". Martorii care au facut aceasta descriere au precizat ca insotitorul lui Lovin motiva ca il duce sa-i dea de mancare. Acesta fiind bolnav psihic si nerealizand o stare de pericol, putea fi "plimbat" foarte usor de un raufacator. In mintea lui ramasese tot copil, in sensul ca-i placea sa se joace in mod exagerat cu pisicile. Avea acasa mai multe pisici cu care dormea si noaptea in pat, parul de animal gasit in fata de perna in care fusese introdus "bustul" fiind asemanator cu cel recoltat de la aceste pisici, de fapt, concluzia specialistilor a fost certa, ca parul din fata de perna era de animal.

Din aceste cateva considerente este lesne de inteles cu cata febrilitate Vasile Nicolae Lovin era cautat in toate acele locuri unde se presupunea ca ar putea fi gasit, si pe masura ce "spatiile" se inchideau, perspectiva identificarii victimei acestui omor capata o culoare tot mai deschisa. Unii ofiteri, ce-i drept cu mai putina experienta, emisesera in acest sens ipoteza cea mai plauzibila, si anume ca partea inferioara a corpului fusese ascunsa de autor pentru a-si masca homosexualitatea, iar capul il aruncase pentru a zadarnici identificarea victimei.


Urmarire generalaLucrurile nu puteau sta insa chiar asa cu privire la mobil, fie si la nivel ipotetic, atata vreme cat lipsea tocmai prima veriga a lantului, si anume identitatea victimei. Practica a demonstrat si in alte cazuri ca, in lipsa unor garantii criminalistice care sa permita o identificare certa, "dansul" coincidentelor produce pentru un timp o ameteala placuta, dar care, mai tarziu, se transforma intr-un dus cu atat mai rece, cu cat te prinde mai nepregatit. De aceea, colectivul de conducere a actiunii si-a luat masurile de precautie necesare si, pe langa intensificarea cautarilor lui Lovin si verificarea celorlalte cazuri de disparitii la nivelul judetului Galati, a solicitat darea in urmarire generala a semnalmentelor bustului. Alaturi de ordinul de urmarire propriu-zisa, fiecare militie judeteana a primit si cate o fisa cu criteriile de selectie a persoanelor disparute de la domiciliu sau de la locul de munca ce urmau a fi verificate in cadrul actiunii. Retinea atentia ca victima putea fi un om obisnuit cu munca fizica si s-a dus indicatia de a fi verificate persoanele care au rude ori prieteni pe teritoriul judetului Galati, cu care au plecat in acest judet pentru a se angaja in serviciu ori pentru rezolvarea unor probleme personale de alta natura.


Muguri de noi speranteReceptiv si abil, plutonierul Manolache Brat, seful postului de militie Umbraresti, judetul Galati, luand la cunostinta despre disparitia lui Dumitru Slavu din aceeasi comuna, angajat al Santierului Naval Galati, a facut imediat o legatura si a raportat cazul, telefonic, la judet.Invitati la Galati, parintii disparutului, respectiv mama sa vitrega, recunoaste camasa flanelata ca apartinand lui Dumitru Slavu. Muguri de noi sperante au renascut pe chipurile ofiterilor, cand a precizat ca cele doua cusaturi (una in zona manecii drepte, iar alta in jurul gatului, in format de "L") le-a facut cu mana ei.

- Papiota cu ata bej este acasa!, veni ea cu noi argumente. Am cusut flanela mai mult de mantuiala, fiindca Dumitru se grabea tare.

Asadar, o noua pista: Dumitru Slavu...
Dumitru Slavu, de 23 de ani, era angajat ca ucenic electrician la Santierul Naval Galati si era cazat la caminul de nefamilisti nr. 3 al santierului, camera 32, insa de la data de 16 ianuarie 1979 nu se mai prezentase la lucru.

In urma verificarilor efectuate la santier, s-a stabilit ca i se desfacuse contractul de munca de la 14 februarie 1979, fara ca factorii responsabili sa sesizeze ca nu stiau nimic despre acesta, in conditiile in care, cu cateva zile inaintea disparitiei, parintii si fratii tanarului, care lucrau la Santierul Naval Galati, fusesera chemati la conducere pentru ca Dumitru Slavu lipsise nemotivat mai multe zile in luna decembrie 1978 si ianuarie 1979. Si toate acestea avusesera loc cand toti angajatii santierului aflasera despre bustul gasit in Cimitirul "Eternitatea" si ca militia se interesa pana si de cel mai banal caz de lipsa de la serviciu sau de la domiciliu a unor persoane.

Iubeau aceeasi femeieSe adancesc investigatiile in jurul acestui disparut si se afla ca Dumitru Slavu era un tanar care nu prea se omora cu munca, cum se spune, ii placeau bauturile alcoolice si umbla murdar. In ziua de 15 ianuarie 1979 fusese acasa, in comuna natala, iar spre seara plecase la Galati, la camin, avand asupra sa mai multe sticle cu vin, si tot in acea seara disparuse...

Investigatiile la caminul de nefamilisti au scos in relief ca el locuise in camera nr. 32 impreuna cu un coleg de serviciu, Dragu Grigorita, in varsta de 30 de ani, cu care nu se intelesese prea bine. Si asta mai ales din toamna anului 1978, cand amandoi se indragostisera de aceeasi femeie: o tanara fata, Smaranda Calin, proaspat angajata la Santierul Naval Galati, ca vopsitoare. Fata era de la tara si fusese cazata la caminul de fete din apropiere. Din cauza ei, Dumitru Slava si Dragu Grigorita se batusera de mai multe ori in camera dupa ce consumasera bauturi alcoolice. Smaranda Calin nu intretinea relatii intime cu nici unul, insa flirta cu amandoi. Mai mult il placea pe Grigorita, pentru ca se purta si se imbraca mai curat si nu spunea vulgaritati. Amandoi erau insa betivi de prima mana.

In camera era o mizerie crasa. Au fost identificate mai multe urme de sange pe pereti, pe dulap si pe linoleum. De asemenea, pe fata de masa si pe saltea, in partea de jos. Totodata, s-au ridicat si cateva fire de par. Aspectul camerei si urmele gasite au creat certitudinea ca ancheta a ajuns pe un fagas bun. Dragu Grigorita a declarat ca parul era de iepure, iar sangele provenea de la doi iepuri pe care ii taiase in camera impreuna cu Dumitru Slavu si apoi ii preparase. Referitor la sangele de sub saltea, n-a putut da explicatii, spunand ca salteaua probabil asa a fost inca dinainte de a se muta ei in camera.

In legatura cu Dumitru Slavu, a precizat ca in seara zilei de 15 ianuarie 1979, cand a venit in camera, a gasit pe masa un bilet prin care il anunta ca nu-i mai convine la santier si ca a plecat la lucru la Fetesti. Cu aceasta ocazie, Slavu i-a furat un ceas de mana si un pulover. A mai precizat ca Slavu i-a trimis, ulterior, o vedere din Fetesti, pe care a aratat-o unor colegi asa cum, de fapt, a procedat si cu biletul. Din pacate, nu le mai avea, le aruncase.


Asaltul finalVasile Nicolae Lovin si-a facut aparitia in municipiu. S-a stabilit ca in seara disparitiei, fiind beat, cazuse intr-o groapa cu var, pe un santier de constructii si fusese dus, noaptea, cu salvarea la spital. A fost internat in spital si, desi n-avusese nici un act asupra sa, nimeni din cadrele spitalului nu daduse macar un telefon la militie.

Patania lui Lovin, desi trista pentru ofiterii de militie, venea acum sa intareasca si mai mult pista Dragu Grigorita. In momentul cand s-a aflat ca Dragu Grigorita lipsise nemotivat de la serviciu in zilele de 16, 17 si 18 ianuarie 1979 si ca incercase o stratagema cu un certificat medical fals, pe care insa nu avusese curajul sa-l prezinte, ci il rupsese in fata sefului sau, in semn de protest pentru ca nu este crezut ca a fost bolnav, suspiciunile indreptate impotriva acestuia capatau deja caracter de certitudine. Confruntat cu colegii  carora le pomenise numele, acestia au declarat ca le-a citit un bilet si ceva dupa o vedere, ca fiind din partea lui Slavu, insa nu le-a dat sa le vada. Incepusera sa iasa la lumina manevrele lui Dragu Grigorita, care stia ca Slavu mai lucrase la Fetesti, urmand sa probeze cu vederea ca acesta era in viata. Curios este faptul ca si fratele  lui Slavu, care lucra tot in Santierul Naval Galati, fusese pacalit cu varianta cu Fetestiul, fara sa se intrebe de ce tocmai familia, la care disparutul tinea totusi, nu primise vederi sau scrisori de la el.

Pe parcursul verificarilor s-a mai aflat ca Dragu Grigorita le spusese unor muncitori din camin ca Dumitru Slavu fusese prin februarie la camin, in lipsa lui, si ii furase puloverul.

"Si-atunci de ce n-a dat pe acasa sau pe la fratele lui la santier?...", se punea o intrebare legitima. "Pentru ca nu era in viata!", a fost raspunsul cand s-a primit rezultatul analizelor de laborator. Parul recoltat din camera era, intr-adevar, de animal (iepure), dar sangele era de natura umana, grupa sanguina O I.

Smaranda Calin, fata de care era indragostit Dumitru Slavu,
nu-l mai vazuse nici ea din ziua de 14 ianuarie 1979, cand ii spusese ca a doua zi le va face o vizita parintilor la tara, si nu primise de la el vreo vedere sau scrisoare.


Marturisirea ucigasuluiPe baza acestor probe, fara marturisirea lui, Dragu Grigorita a fost arestat pentru omor. In cele din urma a marturisit.

In seara zilei de 15 ianuarie 1979, Dragu Grigorita a venit la camin in stare de ebrietate si in jurul orei 21:00 s-a culcat. Pe la ora 23:00 a venit in camera Dumitru Slavu, care, fiind si el in stare de ebrietate, l-a trezit pe Dragu Grigorita pentru ca mai avea chef sa bea. Dupa ce s-au cherchelit bine, Dumitru Slavu l-a luat la bataie pe Grigorita, amenintandu-l ca, daca nu-i lasa iubita in pace si se mai intalneste cu ea, ii ia gatul. Grigorita i-a spus atunci ca Smaranda numai pe el il iubeste si, plin de furie, a luat cutitul de pe masa si i-a aplicat lui Slavu o lovitura puternica in abdomen. Slavu a cazut pe linoleum. Grigorita l-a urcat in pat fara sa-i dea vreun ajutor, apoi s-a culcat.

Dimineata, cand s-a trezit, a constatat ca Slavu decedase. S-a apucat sa bea vinul adus de Slavu si, imbatandu-se din nou, a luat hotararea sa dezmembreze cadavrul si sa-l arunce pentru a nu fi descoperit. Capul, organele interne, antebratele si o coapsa le-a transportat in doua randuri si le-a aruncat in Dunare. Bratele, labele picioarelor si o coapsa le-a aruncat in WC-ul fratelui sau din Galati, unde au si fost descoperite.

Bustul intentiona sa-l arunce tot in Dunare, insa aflandu-se in tramvai, la un moment dat s-a intrerupt curentul electric si a intrat in panica. A coborat repede, luand hotararea sa-l lase in Cimitirul "Eternitatea", care nu era prea departe. Sacul il cumparase dintr-un magazin din Galati.

---

Despre autor: