Numarul potentialilor investitori interesati de construirea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda a ajuns la 32. Potrivit oficialilor Nuclearelectrica, citati de NewsIn, acestia au cumparat pana la 4 octombrie caietele de sarcini, distribuirea document
Numarul potentialilor investitori interesati de construirea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda a ajuns la 32. Potrivit oficialilor Nuclearelectrica, citati de NewsIn, acestia au cumparat pana la 4 octombrie caietele de sarcini, distribuirea documentatiei urmand sa fie sistata la data de 10 octombrie a.c.. Termenul-limita de depunere a ofertelor angajante este 25 octombrie a.c.
Pana in prezent, documentele au fost ridicate de firmele KHNP (Coreea de Sud), RWE Power (Germania), Consortiul Ansaldo (Italia) - AECL (Canada), Electrabel (Belgia), AFEN (Romania), Enel (Italia), Alro (Romania), Electrica (Romania), EGL (Romania), Unit International (Luxemburg), BRD (Romania), Mittal Steel (Romania), Gabriel Resources (Canada), CEZ (Cehia), Lafarge (Romania), Energy Holding (Romania), MVM (Ungaria), Silcotub (Romania), Iberdrola (Spania), ERBE (Ungaria), BNP Paribas (Franta), Fondul Proprietatea (Romania), RATIA (Elvetia), SNC Lavalin (Canada), Axor Europe (Romania), Eviva Energy (Romania), ROMIB (Romania), Tess Conex (Romania), Endesa (Spania), EGL (Elvetia), Rompetrol Group (Olanda), Elcomex IEA (Romania).
Sustinand ca pornirea simultana a celor doua unitati ar duce la economisirea a 200-300 milioane euro, ministrul Finantelor, Varujan Vosganian, afirma ca, dupa finalizarea constructiei celor doua reactoare, centrala de la Cernavoda va asigura 25-28% din capacitatea sistemului energetic national. El a adaugat ca la sfarsitul deceniului viitor, cand se preconizeaza epuizarea rezervelor de uraniu, Romania va trebui sa il importe de pe pietele internationale, iar statul roman are in vedere chiar achizitionarea unei mine.
Desi realizarea celor doua unitati a fost estimata la 2,2 miliarde de euro, buna functionare presupune noi investitii. Asa cum am mai scris, functionarea reactoarelor este strict conditionata de asigurarea apei de racire din Canalul Dunare-Marea Neagra, respectiv realizarea proiectului "Imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare intre Calarasi si Braila", care poate implica si constructia hidrocentralei de la Macin. Valoarea acestui studiu a fost estimata la 1,64 milioane euro, din care 1,23 milioane euro reprezinta finantarea ISPA.
Se impune si realizarea interconexiunilor de evacuare, a hidrocentralei de la Tarnita, precum si conectarea la Sistemul Energetic National (ale caror costuri se ridica la aproximativ un miliard de euro), dar si extinderea interconexiunilor cu alte piete (cablul electric submarin Constanta - Istanbul, aproximat la 400 milioane euro).
In afara acestor cheltuieli, sunt de mentionat si cheltuielile legate de dezafectarea reactoarelor nucleare dupa expirarea perioadei de functionare (660 milioane euro).
Un simplu calcul arata ca, in afara cheltuielilor de constructie a reactoarelor, estimate la 2,2 mld. euro, vor mai fi investite cel putin 3,6 mld. euro pentru buna lor functionare si, ulterior, dezafectarea si depozitarea deseurilor radioactive.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.