China dupa 58 de ani

Astazi se implinesc 58 de ani de la Proclamarea Republicii Populare Chineze, Romania fiind printre primele state care au recunoscut si au stabilit relatii diplomatice cu aceasta tara, la 5 octombrie 1949. Sunt 58 de ani de transformari miraculoase, de reforme structurale severe, care creeaza premisele transformarii Chinei in principala economie a lumii. Un sistem si o economie care au uimit lumea. Secretul acestui miracol economic, si nu numai, a fost explicat pentru Curierul National, in cadrul unui interviu, de catre domnul Wang Xuanqing, consilier economic si comercial al Ambasadei Republicii Populare Chineze la Bucuresti: "Economia de piata a fost cea care a permis ritmul inalt de dezvoltare, afirmarea potentialului economic al Chinei, politica ei de deschidere spre exterior si de reforma in interior, astfel incat mecanismul de piata sa se afirme in toate domeniile vietii noastre sociale. Legat de strategia noastra de dezvoltare economica, precizez ca inca din '87 ne-am stabilit un proces ce urma sa se desfasoare in trei etape. In prima etapa, obiectivul Chinei a fost acela ca, pana in anul 2000, Produsul Intern Brut sa fie dublat, obiectiv ce a fost atins la sfarsitul anilor '80. Obiectivul celei de-a doua etape a fost ca, pana la sfarsitul secolului trecut, PIB-ul sa fie de doua ori mai mare decat in prima etapa. El a fost atins anticipat, respectiv in 1985. Volumul PIB era in anul 2000 de 1.000 miliarde de dolari. In etapa a doua, China si-a solutionat problema hranei si caldurii populatiei si a intrat pe drumul spre o societate cu un standard de viata decent. Etapa a treia avea drept scop ca, la mijlocul actualului secol, China sa devina o tara moderna. PIB-ul pe cap de locuitor va trebui sa ajunga la nivelul celui din tarile mediu dezvoltate"- ne declara Wang Xuanqing.Economia chineza se apropie vertiginos de cea a Japoniei si a Statelor UniteAnalisti de prestigiu ai lumii dezvoltate, remarca in suplimentul sau economic cotidianul francez "Le Figaro", epuizasera toate superlativele la adresa evolutiei economiei chineze, pentru ca, pana la urma, acestia sa ramana pur si simplu fara glas. Beijingul anunta pentru trimestrul al doilea al acestui an un ritm de crestere de 12 la suta, dar dupa opinia unora el ar putea fi si mai mare, autoritatile chineze fiind, ca de obicei, retinute la furnizarea de cifre. Regimul de la Beijing, releva acelasi cotidian, are talentul de a distila informatiile, de a le oferi "picatura cu picatura", pentru a pregati spiritele in perspectiva stirilor "bomba". Iar una dintre ele a fost deja lansata: aceea conform careia China ar putea deveni, pana la finele acestui an, cea de-a treia putere economica a lumii, inaintea Germaniei, dar inca in urma Japoniei si a Statelor Unite. PIB va ajunge atunci la 3.100 miliarde de dolari, fata de doar 2.900 in Germania. Cifrele date recent publicitatii au impresionat, dar au si alarmat lumea dezvoltata. Asa cum s-a anuntat, investitiile in capital fix au crescut in China cu 25,9 la suta in trimestrul al doilea al acestui an. Productia industriala a crescut cu 18,5 la suta. Inflatia a ajuns la 3,2 la suta in primul trimestru a.c., iar in iunie la 4,4 la suta, dincolo de obiectivul de 3 la suta, fixat de autoritatile centrale de la Beijing. In ceea ce priveste exporturile, ele tind spre un nou record, atingand o crestere de 85 la suta de la inceputul acestui an.
Evident, China a devenit un bolid in plin avant, dar cu mari dificultati in gasirea pedalei de franare. Autoritatile, sustine Le Figaro, dau impresia ca sunt preocupate de aceasta evolutie si ca actioneaza pentru a reduce din viteza de crestere. Obsedat de spectrul unei "supraincalziri" economice, guvernul a luat, asa cum s-a anuntat, unele masuri, inclusiv pentru reducerea exporturilor, dar cu efect minim sau aproape nul. "Vom continua sa intarim si sa multiplicam masurile vizand controlul macroeconomic", declara purtatorul de cuvant al Biroului national de statistica, Li Xiaochan.Cea mai mare banca a lumiiIndustrial&Commercial Bank of China (ICBC) a devansat Citigroup, devenind cea mai mare banca la nivel mondial in functie de capitalizarea de piata, in urma unui avans de 2,68% al actiunilor, evolutie care reprezinta o noua dovada a puterii financiare a Chinei. De altfel, bancile chineze si-au extins cu 335 miliarde dolari noile imprumuturi in primele sase luni din 2007, deja cu 80% fata de totalul de anul trecut. Banca centrala a cerut celor care ofera credite sa puna deoparte sume mari de bani, de cinci ori deja in acest an. Guvernul planuieste sa absoarba surplusul de bani prin vanzare de obligatiuni in valoare de 1,55 trilioane de yuani in urma ideii de a crea o agentie pentru a administra o parte din cele 1,3 trilioane dolari rezerve de valuta. Comisia Nationala de Dezvoltare si Reforma, agentia de planning economic de top a Chinei, prezice ca surplusul de comert se va largi la un record de 250 miliarde dolari pana la 300 miliarde dolari in acest an, de la 177,5 miliarde dolari in 2006.Investitiile, mai importante decat economiileInvestitiile in fabrici si imobiliare au crescut cu 26,7% in primele sase luni, accelerand de la o crestere per total de 24,5 procente in 2006. Cheltuielile cresc riscul de supraproductie si vor inactiva fabricile, daca economia incetineste brusc. China a exportat mai mult cu 112,5 miliarde dolari decat a importat in primele sase luni, o crestere de 84% fata de anul trecut. Maririle preturilor alimentelor, ale actiunilor si ale preturilor imobiliare, si o lichiditate excesiva de la comertul in surplus "ar putea, in combinatie, sa impinga inflatia inainte", declara Li Xiaochao, oficial la Biroul de statistica. Presedintele rezervei federale, Ben S. Bernanke, a spus ca o apreciere rapida a monedei nationale va ajuta economia Chinei sa isi schimbe "orientarea prea mare catre exporturi, si nu destula pentru pietele interne". Moneda nationala a castigat 9,3 procente impotriva dolarului de la eliminarea schimbului valutar fix din iulie 2005. M2, cea mai extinsa masura pentru stoc monetar din China, a crescut cu 17,1 procente in iunie fata de anul trecut, depasind tinta anuala a bancii centrale de 16 procente pentru a cincea luna.Un "gigant verde" in curs de aparitie Dupa cum afirma Maria Cora, corespondentul nostru la Bruxelles, un foarte prolific corespondent al cotidianului strasbourghez de mare tiraj "Les Dernieres Nouvelles D'Alsace" a publicat in ultimele saptamani ample materiale in care prezinta - bine documentat - performantele economice extraordinare ale Chinei, pe cale sa devina, pana la finele acestui an, cea de-a treia putere economica a lumii, depasind Germania.
Ultima sa corespondenta este consacrata agriculturii acestei tari. Imaginea taranului chinez chinuindu-se pe mici parcele de pamant sa-si obtina hrana, subliniaza corespondentul francez, este de domeniul trecutului. Muncile agricole sunt efectuate pe suprafete imense, cu echipamente din cele mai performante. Zilnic, din China isi iau zborul zeci de avioane, iar din porturi pleaca zeci de nave incarcate cu peste, carne, fructe proaspete sau conservate. Anul trecut, precizeaza Eric Meyer, China a exportat in SUA alimente in valoare de 1,66 miliarde de euro, de sase ori mai mult decat in 1993. In ultimii 10 ani, China si-a dublat exportul de fructe.
Cramele chineze livreaza, anual, vinuri in valoare de o suta de milioane euro si se pregatesc sa-si tripleze recolta de struguri de calitate pentru a satisface cererea mondiala, indeosebi cea europeana.Adevarate "centuri verzi", in jurul oraselorIn ultimii 20 de ani, taranii chinezi au creat imense centuri verzi de sere ce asigura deja jumatate din consumul de legume al tarii si 60 la suta din consumul de fructe. Concomitent, incurajate de catre stat, au aparut grupuri industriale private, necunoscute in urma cu 15 ani. Grupul Mengniu, de pilda, recolteaza laptele provenit de la milioanele de fermieri mongoli, din care prepara si vand iaurturi in valoare de un miliard de euro. Alti fermieri furnizeaza zilnic carne, branza, milioane de paini catre marile magazine si restaurante. Incepand din 2001, reaminteste ziaristul francez, China este primul producator mondial de juice de mere. In privinta legumelor "bio", China ocupa deja locul al 3-lea in lume, cu o suprafata destinata in acest scop de 2,3 milioane hectare.2003, anul schimbarii radicale a strategieiPerioada 1995-2003 a cunoscut un regres si chiar o saracire a satului chinez. Venit la conducerea tarii, presedintele Hu Jintao a inteles marile riscuri, inclusiv pentru pacea sociala, ale existentei unei taranimi sarace. Masura imediata luata de conducerea de la Beijing a fost un ordin dat bancilor sa acorde sectorului agricol credite mai consistente.
In 2006 au fost acordate cu 20 la suta mai multe credite decat in 2005, plus 260 miliarde euro pentru montarea de uzine si echiparea fermelor. Anul acesta, statul chinez plateste 40 miliarde de euro pentru scolarizarea a 150 milioane de copii saraci de la sate, pentru construirea de drumuri, dispensare, sisteme de irigatii, pentru electrificare.
Sume importante sunt alocate de catre stat pentru impaduriri si pentru culturi ce necesita cantitati mici de apa. Statul, releva corespondentul francez, isi apara agricultorii si in afara granitelor tarii. Este cunoscuta batalia feroce pe care China o duce la negocierile din cadrul OMC, alaturi de tarile sarace, pentru a determina Europa, Japonia si SUA sa-si deschida pietele alimentare pentru produsele lor.
Este, de asemenea, notorie aspiratia Beijingului de a se impune ca o mare putere agroalimentara exportatoare, obiectiv ce poate fi atins, potrivit ziaristului francez, in circa 10 ani. Ea nu doreste doar sa-si hraneasca cele 1,3 miliarde de locuitori, ci spera sa ajunga la exporturi in masa de fructe, legume, vinuri, peste, creveti, carne.

---

Despre autor: