Primaria lui Adriean Videanu a inceput procesul de schimburi menit sa-l despagubeasca pe omul de afaceri Costel Constanda. Pentru ca nu a fost lasat sa construiasca in Parcul Bordei, Constanda va inhata despagubiri de 18 milioane de euro, dar va face si cateva schimburi speculative de terenuri. Despagubirile cu pricina se datoreaza in primul rand refuzului arhitectului-sef al Capitalei, Adrian Bold, de a-i aproba Planul Urbanistic Zonal lui Constanda. Primarul Capitalei incearca in aceste zile sa dreaga busuiocul pentru o prostie comisa de omul sau de casa, arhitectul Bold. In acelasi timp insa, printr-o conventie de schimb facuta intre Constanda si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, se da si un plocon imobiliar omului de afaceri.

In iulie anul acesta, Costica Constanda a dat cea mai mare lovitura din istoria Primariei Municipiului Bucuresti. Curtea de Apel Bucuresti a decis ca omul de afaceri care detinea Parcul Bordei este indreptatit sa primeasca despagubiri pentru faptul ca nu a fost lasat sa construiasca acolo. Instanta a si stabilit cuantumul acestor despagubiri: 17.757.000 de euro. Chiar si pentru un buget ca acel al Cap italei, suma cu pricina insemna o gaura serioasa. In aceste conditii, a fost clar pentru toata lumea ca trebuiau gasite solutii pentru o impacare rapida cu Constanda. Primarul Videanu a gasit insa o cale probabil mult mai paguboasa decat plata efectiva a acelor bani.

Incapatanarea lui Bold, platita de bucuresteni
Intregul circ legat de parcul Bordei a fost generat de incapatanarea lui Adrian Bold, arhitectul-sef al Capitalei si omul de casa al lui Videanu. Acesta a refuzat sa-i semneze Planul Urbanistic de Detaliu lui Constanda, motiv pentru care acesta nu a putut sa construiasca nimic in acea zona. Motivele declarative ale lui Bold au fost legate de zona verde a Bucurestiului. In realitate, asa cum presa a scris in repetate randuri, arhitectul sef si-a creat o adevarata retea de capatuiala pe seama acestui tip de aprobari.
Concubina arhitectului, Maria Bucur, controleaza 5 firme de urbanism prin intermediul carora se intocmeste practic harta Bucurestiului. Proiectele care nu se fac prin intermediul acestor sereleuri se blocheaza misterios pe masa lui Bold. Atunci cand exista un interes, lucrurile merg insa pana la limita legii si chiar dincolo de ea. Asa a fost in cazul catedralei Sfantul Iosif, care s-a trezit in batatura cu un bloc imens de birouri. Acolo nu s-a mai pus problema nici de specificul zonei, nici de zona verde.