Marea Britanie se pregateste de o reluare in forta a programului sau spatial, relateaza cotidianul The Guardian. Iar asta dupa ce statisticile au aratat ca, anual, Regatul Unit cheltuieste numai 0,02% din produsul intern brut (PIB), adica 200 de mili
Marea Britanie se pregateste de o reluare in forta a programului sau spatial, relateaza cotidianul The Guardian. Iar asta dupa ce statisticile au aratat ca, anual, Regatul Unit cheltuieste numai 0,02% din produsul intern brut (PIB), adica 200 de milioane de lire sterline, pentru cercetarile spatiale. In comparatie, Franta, Germania sau Belgia aloca sume de doua pana la patru ori mai mari din PIB-urile lor pentru programele spatiale, in contextul unei accelerate competitii a maÂriÂlor puteri pentru intaietate in explorarea spatiului cosmic. Grupul de Explorari Spatiale din Marea Britanie a facut in urma analizarii situatiei cercetarii spatiale in aceasta tara o serie de recomandari Centrului National al Spatiului, cea mai importanta fiind deschiderea domeniului de explorari spatiale cu astronauti. Pana in prezent, Regatul Unit nu a avut un program care sa includa oamenii in misiunile sale. Programul va costa intre 50 si 75 de milioane de lire sterline pentru urmatorii 5 ani. Apa de pe Marte, o exceptie Observatii recente, obtinute de nava spatiala NASA Mars Reconnaissance Orbiter (MRO), care are misiunea de a survola de pe orbita Planeta Rosie, demonstreaza ca apa gasita la suprafata lui Marte este in cele mai multe cazuri o exceptie, planeta fiind de fapt arida. "Cred ca Marte a fost de-a lungul istoriei sale foarte uscata", comenteaza planetologul Phil Christensen, citat de Scientific American. Datele transmise de Orbiter au aratat ca unele depozite care pareau a fi apa inghetata observate cu un an si jumaÂtate in urma nu s-au evaporat, fiind vorba cel mai probabil de nisip, care a luat aspectul unor depozite de gheata. Imagini inedite ale Soarelui Sonda spatiala Hinode, a Agentiei Spatiale Nipone (JAXA), lansata in 2006 pentru a studia furtunile si petele solare, a reusit sa inregistreze aparitia simultana a trei pete solare, a caror marime este egala cu suprafata Pamantului. Inregistrarea, sub forma unei magnetograme, este cu atat mai importanta cu cat petele solare sunt in fapt noduri magnetice, produse de miezul Soarelui, extrem de dificil de captat, relateaza Science Daily. "VeÂdem ceea ce nu am putut vedea niciodata inainte", a comentat seful Agentiei Spatiale Nipone, Saku Tsuneta, referitor la magnetograma. "Filmul este o harta dinamica a magnetismului intens al Soarelui", a adaugat cerceÂtaÂtorul Lika Guhathakurta, specialist in fizica soarelui la Centrul NASA. Stil de viata pe Luna Astronautii NASA care vor lucra pe satelitul natural al Terrei vor trai in habitate de mari dimensiuni, relateaza MSNBC, citand oficiali ai agenÂtiei spatiale americane. NASA a revazut planurile initiale pentru stabiÂlirea unei baze lunare permanente in care spatiile destinate locuirii erau module de mici dimensiuni, deoarece costurile legate de transport ar fi fost imense. In loc de module, zboruri controlate de la centrul NASA vor lasa pe suprafata Lunii piesele componente ale habitatelor mari, urmand ca acestea sa fie asamblate rapid de astronauti. Astfel s-ar micsora considerabil timpul cerut de amplaÂsaÂrea logistica si astronautii ar putea deÂmara proiectele stiintifice mai repede. Telescopul - vedeta al Europei Agentia Spatiala Europeana (ESA) a prezentat saptamana trecuta primeÂle imagini ale telescopului Herschel caÂre urmeaza sa fie lansat in spatiu in iuÂlie 2008. Noul telescop este dotat cu cea mai mare oglinda trimisa in spatiu, avand un diametru de 3,5 metri, fiind mai mare decat cea a Telescopului SpaÂtial Hubble, doar 2,4 metri in diaÂmetru. Herschel, care beneficiaza de o dotare tehnica de ultima generatie si de instrumente extrem de sofisticate de masuratori spatiale, va fi capabil sa sondeze spatiul pe frecvente inalte de infrarosu si in lungimi de unda submilimetrice. Telescopul se va opri la 1,5 milioane de kilometri de Pamant. Simultan cu lansarea lui Herschel, racheta Ariane 5 va purta in spatiu si satelitul auxiliar de observare PLANK. Stele nascute la periferii galactice Observatorul NASA cu raze X Chandra a pus in evidenta existenta uÂnei zone cu o mare densitate de gaze, sub forma unei "cozi" intinse pe mai mult de 200.000 de ani-lumina, la periferia roiului de galaxii Abel 3.627, in care se nasc foarte multe stele, reÂlaÂteaza Science Daily. Stelele apar in mod normal in interiorul galaxiilor, unde sunt conÂditii pentru o densitate mare de gaze si materii necesare pentru formarea lor. NumaÂrul mare de stele aparute in aceasta coada galactica face fenomeÂnul unic. Hercule, sub apasarea "anturajului" Una dintre galaxiile pitice aflate in apropierea Caii Lactee, numiÂta Hercule, prezinta o particularitate: in loc sa fie rotunda, ca maÂjoritatea suratelor sale, ea este plata. Una din explicatiile oÂferite de oamenii de stiinta arata ca, din cauza fortelor gravitaÂtioÂnale exercitate de galaxia noastra, Hercule s-a deformat, fiind afectat in mod straniu de "mareÂele galactice" ale Caii Lactee. Supravietuitorii sistemului solar O planeta care graviteaza in jurul stelei V391 Pegas a supravietuit transÂforÂmarii astrului care o lumineaza si care a trecut in faza de giganta rosie, o evolutie care este extrem de probabila si in cazul Soarelui nostru, consemneaza Scientific American. Dupa ce Soarele intra in stadiul de giganta rosie, marindu-si masa, va distruge planetele Mercur si Venus, insa pana in prezent cercetatorii nu au putut afirma ca si Pamantul, peste 6 miliarde de ani, va avea acelasi destin. Descoperirea exoplanetei din jurul stelei V391 da nastere unor noi ipoteze despre sansele de supravietuire ale Pamantului.
Despre autor:
