Spatiile verzi, ajunse pe mainile smecherilor O mare parte a spatiilor verzi a fost deja impartita intre "baietii destepti". In ultimii ani, acestea au fost transformate in santiere, pe locul lor rasarind carciumi, cartiere de lux, benzinarii, garaje. Mai rau este ca unele zone au fost betonate chiar de unii edili ai Bucurestiului, doar pentru a mai cheltui niste bani publici. Jurnalul National va continua sa dezvaluie toate abuzurile care se fac pe domeniul public.

Pentru a taia un copac in Romania ai nevoie de o multime de aprobari, un intreg dosar trebuie depus la primarie. Evident este vorba despre o teorie, in teren lucrurile stau cu totul si cu totul altfel. Reteta suna cam asa: este ochita o suprafata dintr-un parc sau dintr-o padure, cum ar fi Baneasa sau Parcul Bordei, spre exemplu, se intocmeste repede un dosar de retrocedare, pentru ca mostenitori sunt peste tot si se gasesc la orice ora, se depune la primarie, intre timp spatiul este defrisat, apoi solicitarea aprobata, iar in scurt timp zona este imprejmuita si transformata intr-o carciuma, bloc de fite sau parcare, dupa pofta inimii. Nu exista oficial nici un fel de statistica a taierilor de copaci, cu greu acum se intocmeste la Primaria Capitalei o baza de date a spatiilor verzi. Multe dintre acestea au fost lasate in paragina, tocmai pentru a lasa impresia ca acolo n-a fost niciodata parc. Cel mai bun exemplu in acest caz este Parcul Bordei din Sectorul 1 al Capitalei. Cu toate ca, de aproape trei ani, Jurnalul National a demonstrat ca spatiul a fost parc, trecut chiar pe hartile mai vechi ale orasului, n-a fost luat in calcul acest lucru pe motiv ca in ultimii ani autoritatile n-au investit nici un leu in zona. Si nu este singurul caz. Chiar primarul general, Adriean Videanu, a recunoscut ca de fapt Bucurestiul ar avea spatii verzi, insa multe sunt intretinute prost, evident pentru a li se pierde urma.

Cu toate ca nu exista o statistica oficiala a numarului de copaci care au fost secerati in ultimii ani, conform organizatiei neguvernamentale Ecocivica, peste un milion si jumatate de arbori au disparut din Capitala.

In 2000 a fost data o hotarare a Consiliului General al Capitalei prin care cei care taiau fara aviz un copac erau obligati sa planteze in schimb zece. "Nu s-a plantat mai nimic. Acum s-a inventat metoda de plata. Cei care defriseaza platesc costurile plantarii copacilor, dar banii se duc intr-un cont care n-are nici o legatura cu mediul", ne-a declarat Nicolae Radulescu Dobrogea, presedintele Ecocivica.

DEFRISARI IN LANT. In ultimii trei ani, cele mai mari defrisari au avut loc in parcurile din Capitala, o parte dintre acestea fiind total distruse. Insa in registrele municipalitatii se regasesc doar un numar nesemnificativ de copaci taiati. Numai in Parcul Bordei au fost taiati in cateva zile peste 100 de arbori, aprobarile fiind date de Primaria Capitalei pe vremea cand la sefia Directiei de Mediu din cadrul Municipalitatii se afla Sulfina Barbu, ajunsa la scurt timp si ministru al Mediului.

Citeste si:

Un alt exemplu este Parcul Herastrau, renumit drept fieful teraselor si restaurantelor de pe malul lacului. Bodegile de doi lei, fara autorizatii, majoritatea aparute in locurile unde pe vremuri erau wc-uri publice, au ramas la locul lor, desi sunt ilegale, pentru ca zona nu este canalizata, iar mizeriile se revarsa in Lacul Herastrau.

Jurnalul National a semnalat aceste abuzuri, autoritatile promitand multe, in final nerezolvand nimic. Lacul Floreasca, mai exact fostul Strand Floreasca 2, s-a procopsit cu multe constructii ale caror autorizatii lasa loc la interpretari. Dar despre acest lucru ziarul nostru va publica o serie de materiale in numerele viitoare.

N-au scapat de sindromul "carciumizarii" nici parcurile Cismigiu, Floreasca, Carol, Gradina Icoanei, Tineretului, Titan, IOR.
BANEASA = PARC. In Padurea Baneasa, vilele sunt mai numeroase decat copacii. Zona a devenit un pol al investitiilor imobiliare. Pontul a fost simplu: sa-ti cumperi padure a fost mai ieftin decat sa-ti cumperi teren arabil.

PERICOL
"50% din zonele verzi si din parcurile bucurestene au fost betonate, bituminizate sau deturnate de la scopul lor initial. Numarul autovehiculelor poluante, care contribuie esential la deteriorarea biologica a sanatatii umane si a vegetatiei supravietuitoare, inmatriculate in Capitala, a crescut de la vreo suta de mii la circa un milion"
Nicolae Radulescu Dobrogea, presedinte Ecocivica