Dl. Mihai Ionescu, secretar general al ANEIR (Asociatia Nationala a Exportatorilor si Importatorilor din Romania), spunea mai zilele trecute ca nicaieri in Europa nu exista recordurile din Romania in materie de deficit comercial. Dl. Ionescu reactiona nu la discrepanta mereu mai mare dintre importuri si exporturi, care ne-a obisnuit deja cu traiectul din record in record, ci la elementul realmente nou intervenit: exporturile pe ansamblu stagneaza, nu prea mai au suflu pentru a se extinde si spori. Mai rau, ceea ce exportatorii reclamau mai de mult - ca nu mai reuseau sa plaseze in strainatate cantitati mai mari si incasarile lor se mentineau doar gratie preturilor care se aflau in crestere pe pietele europene si internationale - a iesit acum de sub ascunzatoare. Chiar si in valoarea globala, exporturile au ajuns sa stagneze, atat pentru ca preturile pe pietele internationale (la produsele exportate de Romania) si-au potolit cresterea, cat si pentru ca in volum livrarile din Romania au scazut.

Intrucat maladiva frenezie a importurilor - alimentata de ofensiva creditarii si stimulata de supraevaluarea leului - a continuat, deficitul comercial bate record dupa record, chiar de la o luna la alta. Cu un deficit de 11,5 miliarde euro la sapte luni, prognoza guvernamentala de 18 miliarde euro pentru ansamblul anului este ca si spulberata si va fi depasita probabil si cea de 20 miliarde euro, pe care au considerat-o mai plauzibila pentru 2007 cei implicati in comertul exterior. Una peste alta, Romania va incheia 2007, primul an de apartenenta la Uniunea Europeana, cu importuri de circa 50 miliarde euro la exporturi de numai 30 miliarde euro. Cresterea fata de 2006 ar fi de peste 10 miliarde euro la importuri, dar numai de maximum 5 miliarde euro la exporturi, daca, desigur, stagnarea intervenita in vara a acestora din urma nu se prelungeste.

De altfel, nu doar deficitul comercial fabulos produce ingrijorarile, ci poate, mai ales, tocmai acest ritm constant dublu al importurilor fata de exporturi. Dar, la o analiza atenta, preocuparea de acum cea mai grava n-ar mai putea proveni din aceasta diferenta de ritm, ci din anterior mentionata tendinta de sufocare pur si simplu a exporturilor din ultimele luni. Sunt de asteptat, cu sufletul la gura, statisticile pe august, pentru ca in mai si iunie si, preliminat, si in iulie de o strangulare a exporturilor a fost vorba.

Citeste si:

Tendinta contrasteaza vadit cu previziunile - niciodata implinite, dar mereu rostogolite pentru mai tarziu - ale oficialitatilor referitoare la o diminuare a deficitului comercial pe baza vitalizarii exporturilor o data cu manifestrea efectului (de care se face atata caz), al propulsarii livrarilor externe de catre aimporturile de dezvoltare" (de utilaje si tehnologii), care ar explica ofensiva de cativa ani a importurilor si, implicit, cotele inalte ale deficitului comercial. Tot asteptat si iar asteptat, acest efect nu da deloc semne ca ar veni! Iar, dupa cum arata statisticile verii, un asemenea efect nu pare sa existe, evindentiindu-se mai degraba ca importurile au fost si continua sa fie dominate de pure "importuri de consum", fie acestea purtatori de energie (cu preturi de altfel in crestere), fie bunuri de consum final. Ceea ce proiecteaza o structura aproape imobila a exporturilor si deci o capacitate putin importanta de propulsare viitoare.

Doar cu potentialele exporturi Ford si Nokia, rezultand din implicarile companiilor respective in Romania, nu se pot inversa tendintele de pana acum. Mai ales ca, sa nu ne amagim, aceste doua realmente implicari investitionale de marca nu vor iesi de fapt din tiparul implicarilor de pana acum ale multinationalelor. Acestea aduc din strainatate, cel putin in prima faza, nu doar echipamentele de productie necesare, dar si intregul pachet de aprovizionare pentru activitatea curenta, astfel incat, din punctul de vedere al Romaniei, genereaza mai multe importuri decat eventualele exporturi pe care le fac.