Semnatarii ne dau si cateva exemple, sfatuindu-ne sa nu ocolim acest subiect gingas, deoarece ne-am alinia "celor ce ne fac de ras, pe unde ajung" si ca trebuie sa le aratam marimilor din tara, la ce se preteaza compatriotii nostri peste hotare. Rasp
Semnatarii ne dau si cateva exemple, sfatuindu-ne sa nu ocolim acest subiect gingas, deoarece ne-am alinia "celor ce ne fac de ras, pe unde ajung" si ca trebuie sa le aratam marimilor din tara, la ce se preteaza compatriotii nostri peste hotare. Raspunsul e unul singur: in articolul amintit, nu mi-am propus asa ceva, urmarind doar sa punctez contributia unor personalitati romane la dezvoltarea Frantei, in lumina unei celebre conferinte academice tinute, in 10 iunie 2003, de catre ambasadorul acestei tari la Bucuresti, E.S. Philippe Etienne, intitulate "Acesti romani care au facut Franta". Normal, am extins putin prezenta inaintasilor nostri si-n alte spatii geografice si istorice, aratand ca-i de datoria oficialitatilor bucurestene sa puna in evidenta trecerea sau trairea lor pe acolo. Atat!
Pana sa ajung la romanii/romii "frantuji", am scris, in aceasta pagina, despre blestematiile lor din Italia, Spania, Anglia si chiar Cipru, tot intre DA si NU. Acum le-a venit randul, deoarece situatia tiganilor est-europeni, in general, si-a celor din Romania, in special, a pus pe jar intreaga UE. Cersetoria, hotia, jaful, prostitutia, vanzarea copiilor, falsificarea de euro si chiar sechestrarea persoanelor au devenit fenomene endemice, contribuind la o stare de nesiguranta a localnicilor. Taberele improvizate din apropierea marilor orase sunt un focar de infectie, atat din punct de vedere sanitar, cat si social, administratia locala si politia facand fata cu greu situatiei, mai ales in Italia si Spania (nu ma refer la romanii plecati oficial la munca, sezonierii sau stabilitii acolo de mai multa vreme, facandu-si un rost in comunitatile respective). Pentru cei gasiti fara acte si drept de munca, daca au mai si savarsit anume infractiuni, sunt la ordinea zilei expulzarea sau inchisoarea.
Inca din timpul campaniei electorale (primavara 2007), Nicolas Sarkozy a anuntat, printre altele, ca va inaspri legile imigratiei si va impune pedepse mai drastice pentru infractori. Devenit presedintele Frantei, s-a conformat, in mare parte, "promisiunilor", stabilind, cu ajutorul ministrului imigratiei, Brice Hertefeux, masuri eficiente pentru integrarea sociala a romilor, dar si drastice in ceea ce-i priveste pe recidivisti. S-au umplut puscariile de asa-zisii romani, care, au ajuns dupa gratii pentru proxenitism si trafic de fiinte umane, furturi din locuinte sau bancomate. De aici, pana la crima mai e un pas, cum relateaza aproape zilnic presa franceza, dand exemplul unui omor recent, cu doljanul din Paris, care dupa ce a spart un apartament, pentru a fura cateva aparate electonice, l-a legat pe proprietarul care-l simtise si l-a strangulat! Infractorul risca inchisoarea pe viata; dar de ce in Franta, si nu in Romania? Aceasta-i intrebarea...
Dincolo de exemplele externe, privind expulzarea, tot oficialitatile franceze vin si cu alte solutii, una dintre ele numindu-se "program de insertie", vizand integrarea sociala a romilor. Zece-douasprezece orase franceze vor investi aproape doua milioane de euro, pentru ca zecile de mii de tigani sa primeasca locuinte sociale, sa-si poata da puradeii la scoala si sa se integreze in viata si structurile locale. Culmea, multi dintre cei vizati, prefera sa traiasca in corturi, pe sub poduri si sa cerseasca, decat sa stea intr-un bloc, la etaje superioare (!) si sa mai si munceasca, precum scria zilele trecute ziarul "Le Monde". Cei fara locuinta, homlesii nostri, in Franta sunt numiti SDF-isti (Sans Domicile Fixe) si traiesc din ce apuca. Sa speram ca noile masuri si cheltuieli franceze vor fi receptionate ca atare de ai nostri!


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.