Un avocat din Timisoara cere in numele a doua surori cu cetatenie straina restituirea a doua imobile pentru care femeile au fost despagubite atat de statul roman, cat si de cel german. Partea cea mai curioasa este ca femeile sustin ca nu l-au imputernicit pe avocatul banatean sa deschida actiuni de revendicare.

Avocatul timisan Ioan Lazar are o faima pentru afacerile facute pe baza legilor cu privire la restituirea proprietatilor confiscate de statul roman in regimul comunist. Acesta a deschis mai multe procese in numele unor persoane decedate sau care sustin ca nu l-au imputernicit pe acesta sa le revendice bunurile. Procesele au fost insotite de alte actiuni in justitie indreptate impotriva oricui a indraznit sa-i puna la indoiala avocatului calitatea procesuala sau valabilitatea documentelor prezentate in fata judecatorilor. Dincolo insa de numeroasele actiuni in instanta unde avocatul Ioan Lazar ataca prin manevre avocatesti abile mai multe mosteniri, acest razboi in justitie se lasa cu victime printre oameni simpli si nepregatiti sa se apere. Ei descopera ca proprietatile le sunt peste noapte revendicate, iar in tribunale nimeni nu pare sa-l poata opri pe avocat sa-si atinga scopurile.


RECHIZITORIUa€™ MAFIEI. Rechizitoriul unui procuror celebru, Constanta Carstea, cunoscuta si ca "Silvia Conti a Banatului", caracterizeaza manevrele imobiliare ale avocatului Ioan Lazar ca mari escrocherii. In calitate de reprezentant a doua surori cu cetatenie germana, Lazar revendica doua imobile. Familia Ceacaru, stapana imobilului de pe Strada Suceava nr. 12, si proprietarii si chiriasii dintr-un imobil de pe Strada Palanca nr. 1 se vad in pericol de a ajunge pe strada, desi surorile reprezentate de Lazar neaga ca l-ar fi imputernicit pe acesta sa le reprezinte in instanta.

In urma a doua sesizari, procurorul Constanta Carstea a deschis o urmarire penala la adresa lui Lazar si a altor persoane asociate, sesizate fiind urmatoarele fapte: "prin folosirea unor acte false, ascunderea unor documente si prezentarea eronata a realitatii, faptuitorii se fac vinovati de savarsirea infractiunilor de fals, uz de fals si inselaciune".


DESPAGUBITE. Firul intregii afaceri imobiliare pleaca de la trista istorie recenta. Imobilul din Palanca nr. 1 a fost nationalizat in 1956, ulterior separat in mai multe apartamente, inchiriate si/sau vandute de "Urbis", regia locala de administrare a fondului locativ. De asemenea, imobilul din Suceava nr.12, al carui proprietar a fost Gutekunst Petru, a fost nationalizat in 1956, iar sotii Ceacaru au devenit proprietari printr-un contract de vanzare-cumparare semnat cu "Urbis". In cursul anului 1999, Kuszmann Gabriela si Procopetz Ganter Zeline Maria, din Germania, adreseaza o cerere Comisiei Judetene pentru aplicarea Legii 112/1995, prin care solicita acordarea de despagubiri pentru cele doua imobile, in calitate de mostenitoare ale defunctului Gutekunst Petru. Primesc, cu titlu de despagubiri, 477 milioane de lei, in martie 1999.

Potrivit probelor de la dosar, Serviciul Despagubiri din orasul Freiburg im Breisgau a acordat celor doua mostenitoare Procopetz Ganter Zeline Maria si Kuszmann Gabriela-Maria despagubiri in valoare totala de aproape 60.000 de marci. Fapt ascuns initial de parti, demonstrat de politia germana, dar si marturisit de cele doua femei.

Ulterior, dupa aparitia Legii 10/2001, Fara-Leahu Virgil, atribuindu-si calitatea de mandatar al celor doua persoane domiciliate in Germania, se adreseaza cu mai multe cereri Biroului executorului judecatoresc Matei Sorin-Romeo, prin care solicita "sa duca la indeplinire procedura de notificare a Primariei Timisoara, cu privire la imobilele situate in Timisoara, Str. Palanca nr. 1 si Str. Suceava nr. 112".


ACTE DISPARUTE. Numai ca procurorul nu se limiteaza doar la a constata niste evenimente istorice, ci si niste fapte care depasesc granita legii. "In data de 05.12.2002, invinuitul Fara-Leahu Virgil l-a determinat pe invinuitul Pop Gheorghe (fost notar public) sa redacteze in fals si sa autentifice, prin Incheierea nr. 2312 din aceeasi zi - Declaratia sa - inscris in care au fost atestate imprejurari necorespunzatoare adevarului cu privire la despagubiri - ce au fost primite in realitate de Procopetz Ganter Zeline Maria si Kuszmann Gabriela-Maria de la statul german si, cu privire la o asa-zisa Procura speciala nr. 155 din 08.02.2002. (...) Incheierea de autentificare nr. 2312/5.12.2002 si documentatia ce a stat la baza redactarii acestui act au disparut din mapa actelor autentice incheiate de invinuitul Pop Gheorghe in calitatea sa de notar public. (...) Actul intitulat «Procura» nu constituie un act autentic si nici nu avea, la acea data, aplicata Apostila definitiva". Adica, Lazar si "asociatii" sai fac niste acte fara baza legala.
MANIPULATOR.Toata manevra are in spate un singur adevar, constatat de procuror: in realitate, intre numitul Lazar Gligorie-Ioan, tatal invinuitului Lazar Ioan, si numitele Procopetz Ganter Zeline Maria si Kuszmann Gabriela-Maria s-a incheiat un alt act, sub semnatura privata, intitulat «Conventie», prin care cele doua femei domiciliate in Germania, cu incalcarea legii, au stipulat, printre altele, ca vand intreaga avere (intreg patrimoniul) din Romania - numitului Lazar Gligorie-Ioan, domiciliat in Romania, la pretul echivalent in euro suma de 49.000 de marci. Folosindu-se de inscrisuri falsificate in scopul obtinerii unor drepturi, invinuitii Fara-Leahu Virgil si Lazar Ioan au indus in eroare instantele de judecata prin redactarea celor doua actiuni civile, privind revendicarea si restituirea integrala, in natura, a imobilelor din Timisoara, in numele celor doua persoane din Germania.

"Cand am primit citatia, am vrut sa vad cine-i avocatul. Din prima clipa a vrut sa se impace cu mine, oferindu-mi o suma de bani, dar am refuzat", povesteste Eugenia Ceacaru, proprietara actuala a casei din Str. Suceava nr. 12. Marturisirea femeii seamana insa cu probele culese de procuror. In cazul celuilalt imobil, impartit in apartamente, Ioan Lazar a negociat cu unii dintre proprietari semnarea unor conventii si contracte de vanzare-cumparare, folosind apoi documentele in instanta pentru a dovedi reaua-credinta a bietilor oameni. Ce i-a raspuns Lazar femeii cand a vazut ca nu o poate pacali? "Atunci a zis ca justitia e la degetul lui mic si tot imi ia casa... Mi-a cumparat pana si avocatii. Nu mai am bani nici de sicriu si acum sunt la mana justitiei".
Lazar il acuza procurorul de cazAvocatul Ioan Lazar ne-a pus la dispozitie un amplu punct de vedere cu privire la situatie, in fapt, un furibund atac la adresa procurorului de caz, Constanta Carstea - inaintat intre timp procuror inspector la Consiliul Superior al Magistraturii. "Acuzatiile aduse de procurorul Constanta Carstea sunt eronate si nefondate. Aceste acuzatii au la baza grave carente de perceptie si de ordin profesional ale procurorului Carstea Constanta, cat si subiectivismul sau alimentat de dusmania dintre noi, precum si aderarea fara discernamant a acestui procuror la un grup de interese care urmareste obstructionarea aplicarii Legii 10/2001 si restituirii imobilelor preluate abuziv de stat (...)
Practic, Carstea Constanta a intervenit grosolan in chestiuni care sunt de competenta instantelor civile, intr-un moment in care procesele civile privind aceste imobile nu au fost solutionate prin hotarari irevocabile, tocmai pentru ca prin pretinsele sale cercetari penale si acuzatii nedrepte sa produca efecte in modul de solutionare a cauzelor civile".