Directia Nationala Anticoruptie a inflamat din nou opinia publica si clasa politica, dupa ce a anuntat ca a inaintat ieri presedintelui Romaniei, Traian Basescu, o cerere de avizare a urmaririi penale pentru ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu, si fostul ministrul al Comunicatiilor, Szolt Nagy. Potrivit unui comunicat al DNA, ministrul Chiuariu si ex-ministrul Nagy sunt acuzati de infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice cu consecinta obtinerii unui avantaj patrimonial pentru altul - infractiune conexa celor de coruptie.
Chiuariu a semnat nota de fundamentare
Conform comunicatului DNA "cercetarile presupun, intre altele si verificarea imprejurarilor emiterii HG 377/2007, respectiv a notelor de fundamentare emise de catre Ministerul Comunicatiilor si Ministerul Justitiei, precum si a documentatiei si avizelor necesare". Surse avizate sustin ca notele de fundamentare care au stat la baza emiterii HG 377/2007, prin care s-a transmis un imobil din administrarea Consiliului General al Capitalei, in administrarea CN Posta Romana, sunt semnate de Chiuariu si Nagy.
Dosarul este instrumentat de Sectia a II-a a DNA, de combatere a infractiunilor conexe celor de coruptie, condusa de procurorul Doru Florin Tulus.
Dosarul penal format pe numele ministrului Chiuariu este cel despre a carei existenta a facut vorbire in urma cu mai multe zile liderul PIN, Cozmin Gusa. Potrivit dezvaluirilor facute de Gusa in 9 septembrie a.c., DNA il cerceteaza pe Chiuariu pentru semnarea unei hotarari de Guvern prin care s-a avizat o asociere intre o firma privata si Posta Romana. Asocierea viza un teren din Bucuresti - Calea Victoriei nr. 133 - 135 cu terenul aferent, care trecea din domeniul public al statului in cel privat al statului, in scopul permiterii asocierii dintre Posta Romana si firma privata. Liderul PIN a mai adaugat ca Posta Romana "nu putea intra intr-o asemenea asociere fara licitatie publica, iar terenul adus in asociere ar fi fost subevaluat". Potrivit lui Gusa, hotararea de Guvern ar fi fost initiata in urma cu jumatate de an de Ministerul Finantelor si cel al Comunicatiilor, fiind semnata apoi de ministrul Justitiei si premier.
Cert este ca dupa recentele acuzatii publice formulate de Gusa, DNA a refuzat circa o saptamana sa confirme sau sa infirme daca are in lucru un dosar penal la adresa ministrului Justitiei, in vreme ce ministrul a declarat ca nu are cunostinta despre existenta vreunui dosar pe numele sau. In schimb, ieri DNA a iesit brusc "pe piata", anuntand presa ca a cerut presedintelui Traian Basescu sa avizeze urmarirea penala a lui Chiuariu si a lui Nagy.
Premiera istorica
Este pentru prima data in istoria DNA cand actuali si fosti membri ai Executivului sunt cercetati pentru emiterea unei hotarari de Guvern. Dar si mai frapant este faptul ca ministrul Chiuariu nu este semnatar al HG 377/2007, doar ex-ministrul Szolt Nagy fiind semnatar al actului normativ, alaturi de premierul Calin Popescu Tariceanu si ministrul Finantelor Varujan Vosganian. Ciudat, numele premierului Tariceanu si al ministrului Vosganian nu apar in cererea de avizare a urmaririi penale trimisa de DNA presedintelui Traian Basescu. Reiese astfel ca DNA contrabalanseaza, cel putin deocamdata, greutatea anchetei pe ministrul Chiuariu, cu care se afla in razboi deschis. Numai ca Tudor Chiuariu a avizat favorabil o nota de fundamentare initiata de ex-ministrul Nagy si nu a semnat HG 377/2007. Ramane de vazut cum ar fi putut influenta ministrul Chiuariu decizia Executivului, in prima sa saptamana de mandat, sa transfere un imobil printr-o hotarare de Guvern pe care nu a semnat-o. Nu este exclus insa, ca mergand pe firul logicii DNA, sa asistam in viitorul apropiat si la o "extindere" a cercetarilor spre premierul Tariceanul si ministrul Finantelor Varujan Vosganian. Iar Chiuariu sa fi fost scos in fata in acest dosar cu urias impact mediatic doar pentru ca a izbucnit scandalul legat de cererea de demitere a conducerii DNA, tragerea ei la raspundere penala si indepartarea din magistratura a procurorilor Tulus si Popa.
Reactia ministeriala
Aflat la Bruxelles, la o reuniune JAI la care s-au discutat probleme de cooperare judiciara pe probleme de antiterorism si altele, ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu, a declarat ca solicitarea "este o razbunare prosteasca din partea procurorilor DNA. Nu exista nici o justificare pentru aceasta actiune. E doar o reactie a faptului ca Inspectia CSM a constatat ca activitatea DNA este dominata de abuz si incompetenta. Toate abuzurile facute la DNA in ultimii doi ani trebuiau sa iasa la lumina. Din ce am inteles din scurgerile de informatii de la DNA e tot un dosar instrumentat de Doru Tulus. Cererea asta vine tot din Sectia lui Tulus, daca nu chiar de la Tulus".
Ministrul Chiuariu a dezvaluit in premiera ca deosebit de cererea de revocare a procurorului Tulus, adresata CSM in primavara acestui an, nu mai departe de luni el a formulat denunturi penale impotriva procurorilor DNA, Florin Tulus si Aristotel Mihai Popa, pentru abuz in serviciu si fals material, ca urmare a constatarilor facute de Inspectia Judiciara. Totodata, Chiuariu a anuntat ca a trimis catre CSM cereri de excludere din Magistratura a procurorilor Tulus si Popa pentru indeplinirea cu rea-credinta a obligatiilor profesionale.
In declaratiile sale facute telefonic de la Bruxelles, Tudor Chiuariu a argumentat: "Si dosarele care au fost lansate saptamana trecuta, cu domnul Nastase erau gata de mult. Sunt dosare folosite in campania electorala. Eu cred ca in Romania trebuie sa construim institutii eficiente si nu institutii care recurg la astfel de scenarii si rafuieli, pentru ca am cerut excluderea din Magistratura a celor doi". (Razvan SAVALIUC)
CSM a pornit ancheta
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a confirmat faptul ca ministrul Justitiei a cerut, luni, demararea unor actiuni disciplinare vizandu-i pe procurorii Doru Tulus si Aristotel Mihai Popa.
Purtatorul de cuvant al CSM, Cecilia Morariu, a declarat ca cele doua sesizari, "doua documente distincte", au fost inregistrate la sediul institutiei pe care o reprezinta in cursul zilei de luni. "Documentele vor urma calea legala in aceste cazuri si vor fi initial transmise inspectiei judiciare", a declarat Cecilia Morariu. Potrivit judecatorului Morariu, inspectia judiciara verifica pe ce criterii se bazeaza cererea de demarare a actiunii disciplinare si, daca le considera obiective, sesizeaza Comisia de Disciplina pentru Procurori. Aceasta structura, formata din doi inspectori si un membru al CSM, face o verificare si, in cazul in care considera ca abaterile exista, formuleaza actiunea disciplinara impotriva celui vizat. In cazul in care apreciaza ca nu exista nici o problema, claseaza cazul. "Actiunea disciplinara formulata de Comisia de Disciplina este apoi dezbatuta in plenul Sectiei pentru Procurori a CSM, care, in conformitate cu prevederile articolului 99 din Legea 303 din 2004 (privind Statutul magistratului, n. red.), decide sanctionarea sau achitarea celui vizat", a mai declarat judecatorul Cecilia Morariu. (Bogdan GALCA)
Plangere penala impotriva lui Tulus
Ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu, a declarat ca solicitarea Directiei Nationale Anticoruptie reprezinta o "razbunare prosteasca" pentru ca a solicitat, cu o zi in urma, excluderea din magistratura a procurorilor Doru Tulus (foto) si Aristotel Mihai Popa.
"Este o reactie la faptul ca ieri dimineata (luni - n.r.), in baza constatarilor inspectorilor, am solicitat excluderea din magistratura a procurorilor Doru Tulus si Aristotel Mihai Popa", a afirmat Chiuariu. El a precizat ca i-a facut plangere penala lui Doru Tulus pentru abuz in serviciu si fals material, iar lui Aristotel Mihai Popa pentru abuz in serviciu. In legatura cu Popa, ministrul Chiuariu a subliniat ca acesta nu a solutionat nici un dosar si mai multe cauze aflate in instrumentarea sa s-au prescris. Plangerile ministrului Justitiei impotriva procurorilor Doru Tulus si Aristotel Mihai Popa au fost inregistrate la Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Purtatorul de cuvant al Ministerului Public, Robert Cazanciuc, a declarat, citat de Mediafax, ca plangerea s-a inregistrat la Sectia de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului instantei supreme si se refera la fapte de abuz in serviciu sub mai multe forme. (Bogdan GALCA)
DNA s-a sesizat de la televizor
Directia Nationala Anticoruptie informa la inceputul saptamanii trecute, printr-un comunicat de presa, ca "in cadrul dosarului penal 218/P/2006, inregistrat in luna septembrie 2006, efectueaza acte premergatoare cu privire la legalitatea unor achizitii publice realizate de Compania Nationala Posta Romana, precum si cu privire la legalitatea unor asocieri ale acestei institutii sau ale angajatilor sai, in diferite societati comerciale, si cu privire la posibila fraudare a patrimoniului public si privat al statului, ca urmare a acestor activitati.
In cadrul acestui dosar, in cursul lunii aprilie 2007, ca urmare a unei stiri aparute la 25 aprilie 2007 pe postul de televiziune "The Money Channel" legata de asocierea Postei Romane cu doua societati comerciale pe actiuni, procurorii au extins verificarile cu privire la modul in care, imobilul situat in Bucuresti, Calea Victoriei nr. 133-135, definit ca fiind proprietate publica a statului, conform H.G. 550/1996 si H.G. 1034/2001, a fost constituit de catre Compania Nationala Posta Romana ca aport la capitalul social al unei firme private S.C. Imopost Developments S.A. Cercetarile presupun, intre altele si verificarea imprejurarilor emiterii H.G. 377/2007, respectiv a notelor de fundamentare emise de catre Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si Ministerul Justitiei, precum si a documentatiei si avizelor necesare", se arata in comunicatul DNA. (B.C.G.)
Orban ar putea prelua si Justitia
Liderul PNL Ludovic Orban este, potrivit unor surse liberale, in carti pentru a asigura interimatul la Justitie, in urma unei eventuale decapitari a ministrului liberal Tudor Chiuariu. Aceleasi surse ne-au precizat ca liberalii se asteapta ca inca un lider PNL sa fie anchetat de DNA, pe masura ce europarlamentarele bat la usa. Solicitarea DNA a starnit reactii divergente in cadrul clasei politice. (D.I.)
PSD o scalda
Vicepresedintele PSD Victor Ponta a declarat ieri, ca acest demers arata ca razboiul dintre "aripa Macovei" si "aripa Fenechiu" ajunge la faza finala. El a cerut demisia atat a ministrului Justitiei, Tudor Chiuariu, cat si a procurorului-sef al DNA, Daniel Morar. De altfel, purtatorul de cuvant al PSD, Cristian Diaconescu, a opinat ca acest demers poate insemna fie ca in Romania legea se aplica indiferent de persoana la care se refera, fie este dovada ca s-a inregistrat un "esec istoric" si ca politicul se poate implica indiferent de persoana la care se refera. De altfel, in sedinta de grup a deputatilor PSD s-a cerut ca partidul sa ia o pozitie clara fata de raportul CSM referitor la neregulile din DNA. Potrivit unor surse, Dan Nica ar fi spus ca in sedinta BPN s-a cerut sa nu se iasa cu nici o declaratie pe motiv ca documentul nu este public si a sustinut ca este riscant ca partidul sa fie asociat cu demersul de ieri al DNA. Imediat, Ioan Stan, Viorel Hrebenciuc si Bogdan Niculescu Duvaz au cerut insistent ca partidul sa iasa cu declaratii publice. (D.I.)
Olteanu sare in aparare
Presedintele Camerei Deputatilor, liberalul Bogdan Olteanu, a declarat ieri ca orice fel de acuzatii ale DNA la adresa ministrului Tudor Chiuariu sunt "dubioase" si "lipsite de temei", referindu-se la solicitarea sefului DNA privind inceperea urmaririi penale impotriva ministrului Justitiei. "Domnul procuror Tulus, precum si seful sau Daniel Morar se afla in conflict de interese atat din punct de vedere moral cat si din punct de vedere legal o data ce fac obiectul unui control al CSM, din care face parte si ministrul Justitiei, si, in acelasi timp, se cunoaste faptul ca Tudor Chiuariu a cerut demiterea domnului Tulus pentru incompetenta", a declarat Olteanu. Vicepresedintele PNL, senatorul Norica Nicolai, considera ca demersul DNA impotriva ministrului liberal al Justitiei, Tudor Chiuariu, "pare un raspuns la faptul ca presa a publicat fragmente din raportul de control asupra DNA". (D.I.)
PLD vrea demisii
Deputatul PLD Cristian Boureanu a declarat, ca, in urma solicitarii DNA, Tudor Chiuariu ar trebui sa isi prezinte demisia sau premierul Tariceanu ar trebui sa il demita din functie. (D.I.)
Presiunile lui Chiuariu
In 27 aprilie 2007, Guvernul a emis o hotarare care a modificat un act de acelasi tip din 1996. Imobilul de pe Calea Victoriei era calificat, in hotararea din '96, drept "proprietate a statului", in hotararea din 2007 adaugandu-se: "Nu avea destinatie publica si nu era afectat vreunui uz sau interes public".
Proiectul a fost respins de seful directiei de avizare din Ministerul Justitiei, Alina Vrabie. Ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu i-a cerut acesteia sa modifice avizul negativ intr-unul pozitiv, insa Vrabie a refuzat si a demisionat. Chiuariu a cerut un al doilea aviz unui alt consilier, de aceasta data hotararea primind aviz favorabil. Ministerul Justitiei a informat ca cele doua avize (atat cel pozitiv, cat si cel negativ), s-au dat in baza documentatiei Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei. In 1996, imobilul din Calea Victoriei, fost sediu al Ministerului Industriei Constructiilor de Masini din perioada comunista, fusese transmis din administrarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti in administrarea Postei Romane, ca "proprietate publica a statului". In 2007, imobilul a devenit doar "proprietate a statului". Guvernul sustine ca a dorit sa elimine o ambiguitate, intrucat, oricum printr-o hotarare de reorganizare a Postei, din 1998, subiectul fusese transat. Actul invocat prevedea ca Posta nu are in administrare bunuri din domeniul public al statului si ca preia in proprietate acele bunuri pe care le avea in administrare si care se aflau in domeniul privat. Cu doi ani in urma insa, Posta preluase "in administrare", potrivit HotNews, un imobil definit drept "proprietate publica". Conform legislatiei, acest tip de proprietate nu poate fi instrainat, iar schimbarea statutului in "proprietate privata" se face printr-o hotarare explicita a Guvernului. In motivatia Guvernului nu se regaseste si urmatorul paragraf al hotararii din 1998: "Posta Romana, la data infiintarii, este proprietara tuturor imobilelor aflate in patrimoniul Regiei Autonome "Posta Romana", cu exceptia celor dobandite cu alt titlu". Acest paragraf face urmatoarea distinctie: unele erau bunuri-proprietate si altele cele primite in administrare, iar din acte reiese ca imobilul din Calea Victoriei era "in administrare", arata HotNews, ceea ce inseamna ca terenul nu ar fi fost in proprietatea Postei. Dan Mihai Toader, seful Postei, a sustinut ca "imobilul a intrat in proprietatea Postei in 1998. Totul a fost o scapare, nu a fost niciodata domeniu public acolo, lucru certificat de Ministerul Economiei si Finantelor". Hotararea din aprilie 2007, care subliniaza ca imobilul din Calea Victoriei nu ar fi avut niciodata destinatie publica, a fost semnata de premierul Calin Popescu Tariceanu, au contrasemnat ministrul Comunicatiilor, Zsolt Nagy (initiator), ministrul Economiei, Varujan Vosganian si a fost avizat de ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu.
Autorizatie de construire cu o luna inainte de Hotarare
Cu numai o luna inainte ca Guvernul sa aprobe hotararea, Primaria Sectorului 1 a emis o autorizatie de constructie si de santier, pentru terenul din Victoriei 133-135 (12 martie 2007). Potrivit HotNews, in februarie, primaria eliberase si un certificat de urbanism, semnat de primarul Andrei Chiliman, beneficiar fiind Imopost Developments SA, firma rezultata din asocierea dintre Posta Romana (actionar minoritar) si companiile private Comnord SA si Procema SA, ambele controlate de Sorin Creteanu. Obiectivul constructiei era un bloc de 18 etaje, cu hotel si birouri. Proiectantul si antreprenorul lucrarilor era firma Procema, valoarea investitiei, nedeterminata si incluzand un credit de 43 de milioane de euro de la o banca. Suprafata care urma a fi construita ajungea la aproximativ 10.000 de metri patrati proveniti de la Posta. Terenul, cu imobilul vechi a fost adus de compania de stat, in 2005, ca aport la capitalul social, la firma mixta fondata cu Comnord si Procema. Juristii primariei au primit de la Imopost un dosar in care se afla si un "certificat de atestare a dreptului de proprietate", emis de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor in 2002. Documentul se baza pe o lege, doua hotarari de guvern si o ordonanta de urgenta, emise in perioada 1990-1998. Aceste acte normative stabileau ca ministerul de resort "determina" terenurile din patrimoniul societatii de stat necesare pentru ca acestea sa-si desfasoare activitatea. Prevederea nu se aplica bunurilor din domeniul public, arata HG 834 din 1991. Ministerul Comunicatiilor a emis, insa, certificatul. Inainte de a ajunge in dosarul pentru autorizatie, documentul ministerului a trecut de intabulare la Judecatoria Sectorului 1, dupa care a devenit "proba" la infiintarea Imopost (in 2005).
Terenul a fost radiat de la Posta (pentru a fi trecut la Imopost) cu titlul de "proprietate privata a Postei" si chiar asa a fost intabulat la noua firma de Judecatoria Sectorului 1, conform documentelor depuse la dosarul pentru autorizatie. Ulterior, "in cererea de autorizare, nu apare nimic legat de statutul de "proprietate publica" sau "proprietate privata a statului". Daca am fi avut vreo notificare, am fi cerut mai multe detalii", a sustinut seful Directiei Juridice din primarie, Alexandru Moldoveanu. (Andrei GHICIUSCA)
Acuzatiile lui Gusa
Liderul PIN, Cozmin Gusa, a prezentat, intr-o conferinta de presa, mai multe documente prin care a sustinut ca firma Imopost Developments a beneficiat din partea Postei Romane de un teren si un imobil subevaluate. Potrivit Mediafax, Gusa l-a acuzat si pe Tariceanu ca ar fi implicat in afaceri cu persoanele ale caror nume au fost vehiculate in scandalul "Posta Romana".
"La 19.09.2006, Posta Romana vine cu un teren aport in natura la asocierea cu Imopost Developments, si un imobil cu cinci etaje. Posta Romana subevalueaza la 1,85 milioane de euro acest teren si imobil, in timp ce, la o evaluare de piata, acestea costa 12 milioane de euro", a spus deputatul PIN. El a spus ca terenul si imobilul au fost atat de mult subevaluate pentru ca, daca acest teren era pus in asociere cu 12 milioane de euro, Posta Romana ar fi devenit "actionar ultramajoritar" in Imopost Developments. "Actorii sunt, in firma Imopost, firmele domnului Sorin Creteanu si Posta Romana", a adaugat Gusa, mentionand ca in urma investitiei de 10 milioane de euro, Creteanu este proprietarul a peste 59% din Imopost, "controland un ansamblu imobiliar a carui valoare depaseste 110 milioane de euro". De asemenea, liderul PIN a afirmat ca Sorin Creteanu se afla in grupul Baneasa - Popoviciu. Gusa a sustinut ca firma ATS, dealer al Citroen in Romania, care este in proprietatea premierului Calin Popescu Tariceanu, a primit un teren tot in zona de nord a Capitalei de la Popoviciu, pretul fiind confidential. Totodata, Gusa a precizat ca pe terenul primit, Sorin Creteanu, prin societatea Comnord, i-a construit premierului Tariceanu un imobil in care se afla firma ATS.
"Nu am afaceri cu nici unul dintre cei mentionati de Cozmin Gusa. Nu fac afaceri, pentru ca sunt prim-ministru", a precizat premierul Tariceanu, adaugand ca nu este pentru prima data cand liderul PIN face declaratii "fara acoperire". Referindu-se la Hotararea aprobata de Guvern in cazul Posta Romana, Tariceanu a subliniat ca aceasta este perfect legala. "Guvernul nici nu a dat terenuri, nici nu s-a asociat cu nimeni. Este o problema care tine de o companie de stat, care, din ce am citit in presa, a facut procedurile prevazute de lege. Nimic ilegal", a spus primul-ministru. Reprezentantii firmei ATS au negat ca ar avea relatii de parteneriat cu Sorin Creteanu si grupul Baneasa-Popoviciu, precizand ca isi rezerva dreptul de a-l chema in instanta pe liderul PIN, pentru prejudicii aduse firmei. (A.G.)
Comisia de la Cotroceni se intruneste luni
Presedintele Traian Basescu a decis intrunirea Comisiei speciale, in 24 septembrie, ora 10.00, pentru Zsolt Nagy si Tudor Chiuariu, urmare a solicitatii DNA de incepere a urmaririi penale impotriva fostului ministru al Comunicatiilor si a actualului ministru al Justitiei. Conform unui comunicat de presa al Presedintiei, presedintele va hotari asupra raportului prezentat de comisia speciala, urmand ca decizia sa fie comunicata presei. (O.B.)
Nagy: "DNA e doar o unealta"
Fostul ministru al Comunicatiilor, Zsolt Nagy, a declarat ca solicitarea de incepere a urmaririi penale impotriva sa si a ministrului Justitiei, Tudor Chiuariu, reprezinta o razbunare a DNA. Potrivit fostului ministru, demersul DNA dovedeste ca aceasta este doar "o unealta de razboi politic" care actioneaza intr-un "caz inexistent". El a sustinut ca el si ministrul Chiuariu nu au facut altceva decat sa clarifice situatia juridica a unui imobil, semnand o Hotarare de guvern in calitate de initiatori si avizatori, adaugand ca in acest document nu este vorba despre nici o licitatie. "E eminamente un caz politic", a spus el, opinand ca este vorba despre o razbunare impotriva lui Chiuariu, care a decis scoaterea din Parchet a "acestor procurori incompetenti". "Numele meu e folosit doar ca un mijloc in acest caz", a precizat Zsolt Nagy, care a adaugat ca statutul de "victima colaterala" nu ii schimba statutul de victima. Potrivit declaratiilor sale, in acest caz unele persoane sunt "tinte", altele sunt "mijloace". (B.C.G.)
Posta: A fost organizata licitatie
"Imobilul compus din teren in suprafata de 8218 de metri patrati si constructia ce era in stare avansata de degradare, situat in Calea Victoriei 133-135, Sectorul 1, a intrat in administrarea Companiei Nationale Posta Romana SA in baza unei hotarari din iulie 1996, modificata in octombrie 2001", arata, la inceputul lunii septembrie, intr-un comunicat, Posta Romana. Imobilul in speta era in proprietatea publica a statului, dar in domeniul privat al acestuia, fapt confirmat prin HG 371 din 3 iulie 1998, care prevede la articolul 3, alineatul 1, ca Posta Romana "nu are in administrare bunuri din domeniul public al statului". De asemenea, prin acelasi act normativ, toate bunurile aflate in administrarea Companiei Nationale Posta Romana au trecut in proprietatea acesteia, arata Posta. "Ca urmare, de la aceasta data nu se mai putea vorbi despre o proprietate publica a statului, avand in vedere faptul ca Compania Nationala Posta Romana SA este o companie de sine statatoare, cu patrimoniu si personalitate proprie, diferita de cea a statului roman", arata Posta Romana, citata de Mediafax. In ceea ce priveste asocierea CN Posta Romana cu alte persoane fizice si juridice, in vederea valorificarii potentialului de care dispunea terenul din Calea Victoriei 133-135, compania a organizat o licitatie publica in doua etape. "Comisia de licitatie a hotarat, in 28 iunie 2005, ca oferta inaintata de SC Procema SA in consortiu cu SC Comnord SA a fost cea mai avantajoasa pentru Compania Nationala Posta Romana", se mai arata in comunicat. Compania sustinea, de asemenea, ca in nici un caz nu poate fi vorba de o subevaluare a terenului situat in Calea Victoriei 133-135, intrucat dupa finalizarea proiectului, aceasta asociere va genera venituri importante pentru CNPR si statul roman. (O.R.)