Informatori sub trei dictaturi

Chiar daca pare aproape imposibil, au existat informatori care au servit serviciile secrete romanesti sub trei dictaturi. „Demostene”, „Zizi I”, „Zizi II”, „Kalinderu”, „Marelca”, „S.C.”, „Bucur 4”, „Burghez”, „Aristarh” au avut un destin mai mult decat tulbure. Au fost nevoiti sa treaca de la un stapan la altul, in functie de vremurile pe care le traiau. Siguranta i-a predat Serviciului Special de Informatii (SSI), condus de Eugen Cristescu. Apoi, SSI i-a returnat Sigurantei, si, in 1948, cand Siguranta a iesit din istorie, cei enumerati mai sus si multi altii au fost preluati de catre Securitate. Cum s-ar spune, infomatori sub trei dictaturi: carlista, antonesciana si comunista. Adevarul este ca din notele lor predate SSI ori Sigurantei se poate scrie istorie. Insa, dupa ce au inceput sa serveasca Securitatea, informatiile care li se cereau tineau in primul rand de politie politica, si mai putin de cerintele unui serviciu de informatii.


Recrutat de Si guranta, santajat de Securitate

Nota informativa/4 octombrie 1944/Sursa ZIZI I. „Partidul Taranesc si Frontul Popular, ca sa recruteze noi membri, au dat sfoara prin tara ca cei care se vor inscrie la ei vor avea dreptul la autorizatie de radio. S-au inscris mai multi membri, mai mult pentru autorizatie radio. Dl general Iosif Teodorescu, comandantul militar al Capitalei, a declarat ca aceste autorizatii nu sunt valabile, deoarece ordonanta emanata de autoritati nu prevede nici o portita. In consecinta, se vor face razii din casa in casa. Acelor gasiti cu asemenea autorizatii li se vor ridica aparatele de radio si li se vor adresa acte de contraventie.”
(Partidul Taranesc era o factiune desprinsa din partidul lui Iuliu Maniu, cu informatorii Sigurantei cu tot - n.n. )
Nota/16 mai 1945/Sursa KALINDERU. „Intr-un cerc intim (taranist - n.n.), ziaristul american Stevens a declarat ca discursul premierului Churchill va provoca o accelerare a precizarii raporturilor dintre anglo-americani si rusi. (...) Acelasi gazetar a mai spus ca, dupa unele zvonuri, se pare ca Molotov se va retrage de la conducerea Comisariatului pentru afaceri straine si ca va fi inlocuit prin Litvinov, ale carui relatii in cercurile politice si financiare ale Statelor Unite sunt bine cunoscute. Litvinov este acela care a reusit sa determine restabilirea raporturilor diplomatice dintre Romania si Uniunea Sovietica inca din 1934. Daca va fi confirmat acest zvon - a mai declarat ziaristul american -, va insemna ca Moscova urmareste o intelegere cu anglo-americanii (...).”
(Litvinov nu l-a inlocuit pe Molotov, dimpotriva, a cazut in dizgratia lui Stalin. Printr-o ironie a sortii, insusi Franck Stevens va deveni curand un informator al Sigurantei, recrutat prin santaj si preluat apoi de Securitate - n.n.)

Intrevederea Pauker - Visoianu, confirmata

Nota/19 iulie 1945/Sursa DEMOSTENE. „Dl Iuliu Maniu a spus miercuri dimineata intimilor sai ca detine interesante informatii asupra discutiilor politice angajate in ultimul timp in diferite tabere. Dl Iuliu Maniu a precizat ca detine informatii sigure, dupa care dl Ion Mihalache trateaza cu dl Gheorghiu-Dej pentru un acord de guvernare. Dl Iuliu Maniu a declarat ca este la curent cu toate amanuntele discutiilor, fiind informat chiar de dl Mihalache, care nu va iesi niciodata din cuvantul sau si nici nu va rupe partidul, cum sunt altii gata sa faca (aluzie la dl dr. Lupu). Dl Iuliu Maniu a spus ca dl Mihalache nu va intra decat intr-un guvern cu preponderenta national-taranista, astfel cum vrea si dl Maniu. Dl Iuliu Maniu a facut aceste declaratii fiind de fata dnii Nicolae Penescu, Aurel Leucutia si Popescu-Mehedinti.
Nota/19 iulie 1945/Sursa DEMOSTENE. Inainte de a parasi Capitala, dl Constantin Visoianu a avut o intrevedere cu dna Ana Pauker. Intrevederea a tinut o ora. Dl Visoianu a tinut sa insiste pe langa dna Ana Pauker pentru realizarea unui guvern de colaborare, in care dl Ion Mihalache sa aiba rol important. Intr-un asemenea guvern, dl Visoianu s-ar fi declarat gata sa participe ca ministru de externe, asigurand ca va fi recunoscut de anglo-americani. Dl dr. N. Lupu a cerut confirmarea, prin intermediul unui prieten, de la dl Lucretiu Patrascanu. Intrevederea Pauker - Visoianu a fost confirmata. Dl dr. Lupu s-a aratat foarte afectat, desi dl Patrascanu i-a transmis ca d-sa este partizan al unei colaborari cu dl dr. Lupu.”

Coposu organizeaza structura informativa

Nota/24 iulie 1945/Sursa MARELCA. „In cursul diminetii de vineri 3 august a.c., Iuliu Maniu si Dinu Bratianu au avut o intrevedere, in cadrul careia au discutat comunicatul Conferintei de la Potsdam. Din primele impresii pe care le-au avut cei doi oameni politici reiese ca ei sunt satisfacuti de cuprinsul comunicatului, mai ales ca el a spulberat impresia care domina in cercurile comuniste, cum ca la Potsdam nu se va discuta sub nici o forma problema Romaniei (...). In acest sens, cei doi conducatori ai partidelor istorice cred a sti ca Partidul Comunist si-ar fi luat intense masuri de siguranta pentru ca, in ipoteza ca se va incerca de Suveran sau din cauza evenimentelor internationale o schimbare a regimului de azi, sa se procedeze la actiuni revolutionare. Cei doi sefi de partide au mai declarat ca, in cursul zilelor viitoare, ei vor lua contact cu reprezentantii misiunilor engleza si americana, pentru a fi pe deplin documentati asupra celor discutate si hotarate la Potsdam.“
Nota/1 octombrie 1946/Sursa BUCUR 4. Corneliu Coposu, secretar general adjunct al Partidului National-Taranesc, a fost delegat de catre Iuliu Maniu sa reorganizeze un serviciu de politie interna in cadrul partidului, pentru a se constata cine face actele de delatiune a toate celor ce se intampla in interiorul partidului, deoarece s-a constatat ca, in ultima vreme, adversarii politici sunt prea bine informati asupra tuturor miscarilor din interior.
Nota/27 noiembrie 1946/Sursa BURGHEZ. Cu prilejul audientei pe care Iuliu Maniu si Dinu Bratianu au avut-o la Suveran, in ziua de 26 noiembrie a.c., sefii partidelor istorice au cerut factorului constitutional sa nu ia parte la deschiderea Parlamentului, deoarece, prin prezenta sa, ar ratifica in ochii poporului ilegalitatea alegerilor.”

Gauri in capul lui Stalin

Dupa preluarea lor de catre Securitate, „Demonstene”, „Zizi” I, „Zizi II”, „Kalinderu”, „Marelca”, „Aristarh” si multi altii si-au continuat activitatea de informatori, in functie de imprejurari: unii in libertate precara, altii in puscarii. Chiar si la iesirea lor din inchisori, au fost captusiti cu angajamente noi, pe care nu le puteau ignora fara a fi supusi la represalii severe. In paralel, Securitatea a recrutat un numar impresionant de fosti taranisti, obiectul de activitate al acestora reprezentandu-l supravegherea informativa a celor care au avut legaturi cu PNT, dar nu numai. Una din concluziile rezultate din informarile ajunse la Securitate in primul an de existenta al acesteia s-a impus in perioada 3-10 decembrie 1948: „Partidele din opozitie, in aceasta perioada de timp, nu au dus nici o activitate sau manifestare fatisa, cu scopul de a crea greutati actualului regim. Se constata insa ca elemente foste membre in partidele istorice si chiar din fosta miscare legionara s-au infiltrat in randurile organizatiilor de masa, ocupand chiar functii in intreprinderi si institutii de stat, cum este cazul AFSM-urilor, unde s-au introdus o serie de elemente cu un trecut dubios si contra carora se duce o munca de identificare si demascare, pentru a fi indepartate din functiile pe care le ocupa.”
In celula nr. 5 din arestul Ministerului de Interne, informatorul cu nume de cod „Petrica”, la randul lui arestat, supraveghea cu atentie conversatia fostului prim-ministru Ion Gigurtu, inaintand rapoartele de rigoare conducerii locului de detentie.

---

Despre autor: