Bioinvazia culturilor de plante modificate genetic (OMG), raspindite masiv si in tarile bogate, si in cele sarace, i-a ridicat la lupta pe ecologisti impotriva fermierilor si a firmelor-mamut producatoare de OMG, dar i-a invrajbit si pe cercetatori deopotriva. Unii nu vad in OMG-uri decit productie mai mare si profit notabil, altii striga dupa ajutor pentru omenire.

PRO • Elena Badea – profesor universitar

Efecte Benefice

Eu am argumente stiintifice cind afirm ceva. Cind ii vad pe pustanii astia tembeli de la Greenpeace care alearga prin tara cu pancarte, cred ca reprezinta interesele producatorilor de pesticide, ca ei au de pierdut de pe urma cultivarii OMG. UE importa 40 de milioane de tone de soia modificata genetic (MG) anual. Noi, cind n-am mai produs, am importat. Cine pierde? Romania! Cine face politica economica a Romaniei? Greenpeace?! Greenpeace-ul minte de ingheata apele, sint scoliti la cursuri de dezinformare. Sase tari din UE cultiva soia MG. Porumbul are daunatorul „Sfredelitorul European al Tulpinilor", foarte greu de combatut. In Romania se cultiva porumb MG rezistent la acest daunator si soia MG toleranta la ierbicide. Nu exista dovada stiintifica sa ateste ca plantele MG aprobate pentru cultura au efecte daunatoare. Exista foarte multe studii cu efectele benefice: reduc cantitatea de pesticide folosita, cheltuielile de productie sint mai mici, productia si profitul fermierilor, mai mari. Pai, daca ar fi vreun efect daunator, n-ar urla toate agentiile de presa, cum a fost cu vaca nebuna?

CONTRA • Gabriel Paun – Greenpeace

OMG nu sint necesare

Organismele Modificate Genetic (OMG) sint forme de viata noi, create in laborator prin metode riscante. Sint fortate gene de la o specie la alta. Eliberarea in mediu si in lantul alimentar a acestor organisme care se pot reproduce conduce inevitabil la contaminarea culturilor conventionale si ecologice. Studii independente recente demonstreaza ca, prin consumarea de OMG, cobaii prezinta semne de toxicitate pentru rinichi si ficat, alergii severe si rezistenta la antibiotice. Mai mult, OMG produc proteine noi care afecteaza specii de insecte nevizate si sanatatea solului. OMG nu sint facute sa rezolve problema foamei celor saraci, ci pe aceea a companiilor lacome si a actionarilor lor pentru a le aduce mai mult profit. OMG sint respinse de vasta majoritate a consumatorilor europeni, iar fermierii romani care cultiva plante MG si industria alimentara risca sa piarda piata europeana. OMG nu sint necesare. Agricultura ecologica si alte forme de agricultura durabila pot asigura siguranta si securitatea alimentara pentru toti si in acelasi timp sa protejeze mediul inconjurator.

Avizul stiintific este consultativ Avizul stiintific pentru aprobarea cultivarii unei plante modificate genetic in Romania este consultativ, decizia finala apartinind politicului. Numai la sfirsitul anului 2004 in lume erau 8,25 milioane de agricultori care exploatau 81 de milioane de hectare cultivate cu plante modificate genetic. Cele mai mari cultivatoare de MG sint SUA, Argentina, Brazilia si Canada, dar culturile de plante MG cistiga teren in tarile sarace, mai ales India si China. Rezultatul cercetarilor independente in ingineria genetica, pe www.cotidianul.ro/select