MMGA: Certificatul de urbanism este nul de dreptRMGC: Documentul nu este esential Ministrul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA), Attila Korodi, a anuntat ieri suspendarea procedurii de avizare a proiectului Rosia Montana, sustinand ca certificatul de urbanism ar fi nul de drept. In sprijinul afirmatiilor sale, ministrul a invocat noile modificari aduse Legii Contenciosului Administrativ, potrivit carora un act similar unuia suspendat anterior este si el suspendat pana la judecarea pe fond a procesului in care s-a contestat valabilitatea sa.In replica, Gabriel Resources, care detine 80% din Rosia Montana Gold Corporation SA, a sustinut ca Ministerul Mediului "arata o totala desconsiderare fata de legislatia din Romania" si ca certificatul nu are nicio legatura cu evaluarea studiului de impact asupra mediului."Decizia ministerului de a sista procesul de autorizare doar pe baza interpretarii ca un simplu document informativ (certificatul de urbanism) este esential pentru acest caz inseamna ca ministerul preia atributiile unei Curti de judecata, interpretand prevederi ale legii care nu au nicio legatura cu studiul de impact de la Rosia Montana", a declarat Alan R. Hill, presedinte si director general executiv al Gabriel Resources si Rosia Montana Gold Corporation. Exploatarea, posibila din 2010 Potrivit declaratiilor lui Hill din luna septembrie 2006, compania intentiona sa inceapa constructia minei in primavara lui 2007, urmand ca primul lingou de aur sa fie turnat in primavara lui 2009. In acest sens, Hill anunta ca, incepand cu data de 9 octombrie 2006, toate casele din satul Rosia Montana vor fi cumparate.In urma deciziei Ministerului Mediului, targetul companiei canadiene ar putea fi amanat cu 2 sau chiar 3 ani. Astfel, daca vor reusi sa obtina aprobarea pana la sfarsitul anului in curs si autorizatia de constructie a minei in primul trimestru al anului viitor, lucrarile vor putea fi demarate in primele trei luni din 2008. Abia in cazul in care aceste termene sunt respectate, exploatarea efectiva a zacamantului de la Rosia Montana ar putea incepe in primul trimestru din 2010.Proiectul minier de la Rosia Montana este propus de o companie canadiano-romana in care parteneri sunt statul roman prin Minvest Deva (cu 19,3%) si firma canadiana Gabriel Resources (80%). Restul de 0,7% din capitalul companiei, listata la Bursa din Toronto, este detinut de diverse persoane fizice. Rosia Montana Gold Corporation intentioneaza sa exploateze timp de aproape 20 de ani zona de la Rosia Montana, sustinand ca ar putea extrage cateva mii de tone de aur si argint prin procedeul de cianurare. Compania romano-canadiana intentioneaza sa initieze o investitie de aproape un miliard de dolari, pentru exploatarea celui mai mare zacamant auro-argintifer din Europa. In urma studiilor realizate in zona, specialistii au descoperit o rezerva de aproximativ 331 de tone de aur si 1.600 de tone de argint. Academia Romana: Realizarea proiectului trebuie impiedicata Proiectul minei, initiat in urma cu mai multi ani, a atras critici ale organizatiilor de mediu si a celor culturale, care considera ca mina va distruge situri arheologice si va avea un impact negativ asupra mediului. Dezbateri privind functionarea minei au fost sustinute si de Academia Romana, care a cerut "factorilor responsabili ai destinelor Romaniei sa impiedice realizarea acestui proiect". Astfel, potrivit punctelor de vedere publicate pe site-ul Academiei, Banca Mondiala a refuzat in 2002 solicitarea RMGC de a fi creditata cu 250 de milioane de dolari. La sfarsitul lunii octombrie 2006, pe rolul Curtii de Apel Alba se aflau mai multe dosare privind litigiile dintre societatea Rosia Montana Gold Corporation SA si diferite institutii ale statului sau asociatii.Tot atunci, Ungaria a cerut Romaniei sa decida asupra proiectului minier Rosia Montana inainte de aderare. Afirmatia a fost facuta de catre Zoltan Gabor, oficial al Ministerului ungar de Externe. Amintind ca Ungaria a respins deja rezultatele unui studiu referitor la impactul pe care il va avea proiectul minier de la Rosia Montana asupra mediului, oficialul a spus ca mina va folosi cianura, care va pune in pericol apele din estul Ungariei, unde se varsa si apele din jurul minei.In septembrie 2006, oficialii maghiari au respins rezultatele studiului, sustinand ca este unul subiectiv, care nu a putut da o imagine obiectiva asupra impactului pe care il va avea proiectul minier.