Platim de doua ori canalizarea Dunarii

"Proiectele actuale de dezvoltare a navigatiei pe Dunare ale Uniunii Europene vor inghiti de doua ori mai multi bani de la contribuabilii tarilor membre, pentru finantarea unor lucrari care nu sunt necesare", se arata intr-un comunicat al organizatiei WorldWideFund (WWF).

Documentul precizeaza ca aceasta este concluzia unui studiu realizat de Hungarian Environmental Economic Centre (MAKK) pentru WWF, organizatia internationala care lucreaza pentru conservarea naturii.


WWF trage astfel semnalul de alarma pentru a preintampina o eventuala decizie nefavorabila, care ar putea fi trasa zilele acestea la o intalnire organizata de Ministerul austriac al Transporturilor, la care participa oameni politici din tarile riverane Dunarii, responsabili de la Bruxelles, precum si reprezentanti ai companiilor de transport. Scopul reuniunii consta in elaborarea unei strategii comune de implementare a NAIADES, programul UE de dezvoltare a navigatiei in apele interioare.


SOLUTII INVECHITE. WWF este de parere ca "navigatia pe Dunare este afectata, in primul rand, de solutiile logistice invechite si ineficiente utilizate in prezent, nu de adancimea insuficienta a fluviului". Faptul ca Uniunea Europeana incurajeaza si finanteaza proiectele de canalizare a Dunarii (pentru cresterea traficului naval) va avea impact direct in buzunarele locuitorilor tarilor riverane. "Cei care vor suporta costurile acestor lucrari, precum si efectele asociate pierderii a 1.000 de kilometri de zone umede aflate de-a lungul fluviului, sunt statele-membre UE. Printre altele, vom plati si pentru cresterea riscurilor de inundatii, reducerea resurselor de apa potabila si distrugerea unor zone de reproducere naturala pentru fauna piscicola", informeaza comunicatul.


SCENARII INEFICIENTE. Ecologistii considera ca o solutie benefica pentru mediu in contextul mentinerii transportului naval o reprezinta reducerea transportului terestru si, implicit, reducerea emisiilor de dioxid de carbon. "Proiectele actuale de dezvoltare a navigatiei pe Dunare sunt nerealiste si nu tin cont de tendintele economice: volumul transportului fluvial depinde, in primul rand, de cererea din partea sectorului industrial si de tipul activitatilor economice derulate intr-o anumita zona". In timp ce fluviul Rin, care traverseaza cele mai importante zone industriale din Germania si Olanda, reprezinta o solutie perfecta pentru transport, in cazul Dunarii chiar si cele mai optimiste scenarii de dezvoltare economica prevad un volum de transport sub 10% din volumul transporturilor care se realizeaza pe Rin. Proiectele actuale ale UE de dezvoltare a navigatiei pe Dunare nu vor putea schimba insa acest lucru. "Acestea sunt proiecte de infrastructura concepute pentru a se obtine finantari de la Uniunea Europeana. O crestere a volumului transporturilor pe Dunare se poate realiza doar daca zonele pe care fluviului le traverseaza s-ar dezvolta, de exemplu, la nivelul zonei Ruhr, centrul industrial al Germaniei", a declarat Orieta Hulea, coordonator program Coridorul Verde al Dunarii Inferioare, WWF Programul Dunare-Carpati Romania. Expertul a precizat ca dezvoltarea transportului pe Dunare nu este impiedicata de adancimea prea mica a fluviului. "Colaborarea eficienta cu alti furnizori de transport, armonizarea legislatiei si a solutiilor tehnice, conditii atmosferice si o prognoza meteo favorabila sunt factorii care pot, intr-adevar, sa influenteze dezvoltarea transportului pe Dunare", a adaugat Hulea.


STURIONII, PUSI LA ZID. In cazul Romaniei, situatia devine cel putin hilara in zona Calarasi-Braila, opineaza WWF. Un studiu realizat de Organizatia pentru Dezvoltare si Cooperare Economica (OECD) in 2006 estimeaza o crestere medie a transportului pe Dunare in Romania de la circa 16 milioane de tone (cat este in prezent) la 20-25 de milioane de tone (ceea ce reprezinta o crestere a volumului zilnic de transport de la 1.5, cum este in prezent, la 4 convoaie de barje). Pentru a ajunge la aceasta cota, guvernul de la Bucuresti a transmis Bruxelles-ului un proiect de dezvoltare a infrastructurii, ale carui lucrari risca sa distruga una dintre cele mai importante cai de migratie pentru sturioni, sa afecteze locurile de depunere a icrelor, numeroase zone umede, precum si brate laterale ale fluviului. Proiectul de infrastructura ameninta totodata si unele ostroave aflate in zona Calarasi, cu o diversitate biologica exceptionala, incluse intr-un proiect de conservare derulat de Agentia pentru Protectia Mediului Calarasi in parteneriat cu WWF si finantat din fonduri europene. Ostroavele respective sunt incluse si pe lista siturilor Natura2000, reteaua europeana de arii protejate, sustinuta, de asemenea, cu fonduri UE. 


MAI INTAI PLANUL SI BANUL. In concluzie - apreciaza comunicatul WWF - aceste planuri de dezvoltare a navigatiei pe Dunare vizeaza, in primul rand, atragerea si cheltuirea fondurilor atractive ale UE. Pentru aceasta, vor fi sacrificati circa 1.000 de kilometri de zone umede aflate de-a lungul Dunarii, cu o biodiversitate exceptionala. Circa 67% dintre acestea se afla pe lista siturilor Natura2000 - cea mai intinsa suprafata de-a lungul unui coridor de transport. Pe acest fundal, WWF avertizeaza ca protectia mediului si identificarea unor solutii de transport durabile reprezinta factori de interes secundar pentru planurile actuale ale UE de dezvoltare a navigatiei pe Dunare. Marele perdant este natura, iar castigatoare sunt companiile mari de transport. Protectia impotriva inundatiilor, pe care o ofera zonele umede de-a lungul Dunarii, sursa de apa potabila, diversitatea biologica, resursele de peste etc sunt factori pe care nici UE, nici guvernele regionale nu ii iau in considerare atunci cand planifica dezvoltarea navigatiei pe Dunare.

"Contribuabilii vor plati de doua ori canalizarea Dunarii: o data pentru finantarea proiectelor ineficiente de dezvoltare a infrastructurii si o data pentru costurile asociate pierderii functiilor naturale ale fluviului", a explicat Orieta Hulea.

---

Despre autor: